Studiu alarmant: cum petrecerea mult timp pe podea îngreunează viața și crește mortalitatea prin cancer
Studiile anterioare au asociat un nivel ridicat de inactivitate fizică cu efecte negative asupra stării de sănătate, inclusiv prin faptul că se petrece mult timp pe scaun sau în poziție întinsă. Însă recomandările actuale pun accent nu doar pe durata totală a timpului petrecut în această stare, ci și pe modul în care acesta este distribuit pe parcursul zilei. Datele recente sugerează că nu este suficient să se măsoare doar cât timp este petrecut în poziție șezând, ci și cum se repartizează acea perioadă de activitate sedentara. Rezultatele indică faptul că statul pe scaun pe parcursul a mai multor intervale scurte poate avea implicații diferite față de a sta într-o singură perioadă îndelungată, fără întreruperi, în poziția de șezut.
Cercetătorii au analizat datele a 91.292 de participanți din cadrul unei mari baze de date naționale, fiecare purtând un dispozitiv de monitorizare a activității timp de șapte zile, urmărindu-se apoi evoluția grupului pe o perioadă medie de aproximativ 12,4 ani. Activitatea a fost împărțită în mai multe categorii: comportamentul sedentar prelungit a fost definit prin perioade de cel puțin 30 de minute, în care cel puțin 90% din timp a fost petrecut în șezut; în timp ce comportamentul sedentar întrerupt include perioade cu durate mai scurte de 30 de minute sau momente în care mai mult de 10% din timp a fost alocat mișcării. Pe lângă aceste categorii, au fost înregistrate și diferite niveluri de activitate fizică.
O culoare clară în rezultatele acestui studiu este faptul că un model de sedentarism asociat cu perioade prelungite și neîntrerupte apare legat de un risc mai mare de mortalitate prin cancer, de o incidență overall mai ridicată a cancerelor, precum și de tumori conectate cu obezitatea, cum ar fi cancerul esofagian, hepatic, renal, pancreatic, colorectal, mamar, ovarian și tiroidian. În schimb, comportamentul sedentar întrerupt, adică desfășurat în intervale mai scurte sau întrerupt de activitate, s-a asociat cu un profil de risc mai favorabil pentru toate rezultatele analizate.
Cercetătorii au estimat, de asemenea, ce s-ar întâmpla dacă timpul petrecut în șezut ar fi înlocuit cu mișcare. Înlocuirea unei ore zilnice de sedentarism prelungit cu o activitate fizică ușoară a fost asociată cu o scădere a riscului de deces prin cancer cu aproximativ 12%. Este important de menționat că datele provin dintr-o singură cohortă, voluntari în UK Biobank, ceea ce înseamnă că această populație poate fi mai activă fizic decât media generală a populației britanice, iar rezultatele ar putea să nu se aplice identic tuturor grupelor. De asemenea, observațiile nu pot demonstra o relație de cauzalitate directă între statul prelungit pe scaun și cancer sau decesul prin cancer.
Analiza arată că efectele comportamentului sedentar asupra sănătății pot depinde nu doar de timpul total dedicat poziției sedentare, ci și de modul în care acesta este acumulat pe parcursul zilei, fie prin intervale îndelungate, fie prin perioade întrerupte de activitate. Acest raționament este în concordanță cu perspectivele biologice, deoarece unele studii experimentale sugerează că perioadele petrecute în șezut, când nu există întreruperi, pot genera schimbări fiziologice care afectează metabolismul și riscul de afecțiuni cronice.
În linii mari, rezultatele subliniază importanța includerii și a distribuției activității fizice zilnice în evaluarea impactului sedentarismului asupra sănătății. Ele sugerează că încurajarea mișcării regulate, chiar și la niveluri modeste, poate contribui la reducerea riscului de boli grave, iar înlocuirea unor perioade lungi de stat pe scaun cu mișcare ușoară poate aduce beneficii notabile pentru sănătate pe termen lung.
