O mică poveste despre marile rateuri ale pieței de carte românești: „Nicio vorbă” despre Andrew Klavan
Filmul s-a impus prin distribuția sa impresionantă, în care au strălucit nume ca Michael Douglas, Brittany Murphy, Sean Bean și Famke Janssen, obținând un succes comercial de anvergură internațională. Pentru publicul general, pelicula capătă astăzi o vizibilitate mult mai mare decât opera literară pe care s-a bazat, ceea ce surprinde întrucât autorul originar nu poate fi încadrat în categoria scriitorilor obscuri descoperiți accidental de industria cinematografică. În realitate, Andrew Klavan este considerat unul dintre protagonistele thrillerului american din ultimele decenii, fiind recompensat cu două premii Edgar și autorul unor romane care au fost adaptate pentru marele ecran, precum povestea True Crime, transpusă în producția semnată de Clint Eastwood. Cu toate acestea, în peisajul editorial românesc, cititorii întâmpină rar prezențe semnificative ale acestui autor, lucru surprinzător pentru cinefili și iubitori de mister.
În ceea ce privește romanele traduse în limba română, situația nu este singulară: librăriile din România oferă spațiu autorilor noi de thriller, mulți dintre aceștia având un parcurs literar remarcabil, cum este cazul lui Alex North, ale cărui lucrări The Whisper Man, The Shadow Friend și The Half Burnt House au fost traduse și publicate în ultimele ani. Apariția la nivel internațional a acestor nume a primit un impuls suplimentar odată cu expansiunea ecranelor spre marele ecran. Lăsând la o parte figura unui fenomen marginal, este greu să ignorăm că actuala producție cinematografică a reunit actori de talia lui Robert De Niro și Michael Keaton, ceea ce contribuie la creșterea interesului public pentru sursa originală a acestor povești.
Însă nu este vorba doar de traduceri sau de apariții în tirajul românesc; problema ține de partea de prezență editorială, nu de valoarea literară individuală. Andrew Klavan, autor premiat, nominalizat la Edgar Award pentru opere precum Don’t Say a Word și creatorul unor romane care au fundamentat producții hollywoodiene, nu dispune de o prezență echilibrată în peisajul editorial românesc actual. Această situație ridică o întrebare clară: de ce autorii aflați în centrul atenției în prezent ajung rapid în traducere, în timp ce scriitorii care au demonstrat consistență pe parcursul unor decenii rămân greu accesibili publicului de aici?
Această problemă nu este singulară; reprezintă un fenomen mai cuprinzător care afectează literatura de suspans la nivel global. Cititorii pasionați de thrillere și noir întâlnesc, în mod frecvent, exemple similare în privința vizibilității internaționale a unor autori consacrați. Serii emblematice, cum ar fi cea a lui John Sandford cu Lucas Davenport, romanele Orphan X ale lui Gregg Hurwitz sau lucrările semnate de Faye și Jonathan Kellerman, beneficiază de o audiență globală, dar această expunere nu se regăsește întotdeauna în oferta editorială din România. Desigur, situațiile variază de la autor la autor: unii au fost traduși în mod regulat, alții au fost publicați sporadic, iar alții se bucură de o reprezentare mai consistentă decât alții în librării și coșurile de cumpărături online.
Problema nu este neapărat lipsa totală de traduceri, ci lipsa continuității în publicarea lucrărilor. Un cititor român poate descoperi cu ușurință nume proeminenți promovați în prezent, dar poate întâmpina dificultăți în a urmări în mod cuprinător opera unui autor care a avut o influență notabilă în dezvoltarea genului thriller. Contextul editorial românesc este astfel marcat de o dinamică pe care criticii și profesioniștii din industrie o analizează în mod constant, subliniind nevoia de realiniere a ofertelor editoriale pentru a satisface atât curiozitatea cititorilor, cât și nevoia de reprezentare echilibrată a valorilor literare consacrate pe plan internațional.
