Ilie Bolojan avertizează: România pierde încă 100 de milioane de euro din fonduri europene

Premierul interimar a vorbit despre dificultăți în îndeplinirea jaloanelor energetice și de reformă din cadrul planului european de redresare, subliniind pierderi semnificative în urma unor termene ratate. El a menționat că, la finalul perioadei, România ar fi pierdut două sume importante: una de aproximativ 770 de milioane de euro, corespunzătoare unui jalon din PNRR legat de legea salarizării, iar cealaltă, de până la 100 de milioane de euro, asociată jalonului de decarbonizare. Potrivit afirmațiilor sale, responsabilitatea pentru neîndeplinirea acestor jaloane nu revine guvernului actual, iar toate eforturile depuse pentru a găsi o formulă de consens prin reforme majore nu au dus la adoptarea legii salarizării.

Referindu-se la decalajele în reforme, premierul interimar a detachat importanța negocierilor și a încercărilor de a avansa proiectele majore, însă a precizat că nu s-a reușit trecerea legii respective, iar guvernul pe care îl reprezintă nu poate fi tras la răspundere pentru acest fapt. În legătură cu decarbonizarea, el a arătat că fonduri europene au fost alocate pentru înlocuirea centralelor pe cărbune, însă unele investiții alternative nu au fost finalizate. Motivul principal indicat a fost necesitatea asigurării încălzirii în orașe pe timpul iernii, precum și evitarea afectării echilibrului energetic național.

Una dintre situațiile evidențiate vizează Centrala de la Craiova, despre care reprezentantul guvernului a spus că nu a fost închisă integral în termenele planificate, ceea ce a complicat închiderea unor centrale pe cărbune pe fondul poluării și al costurilor ridicate ale energiei. De asemenea, s-a făcut referire la Valea Jiului, unde, potrivit afirmațiilor sale, nu a fost înlocuit niciun grup energetic cu opțiuni pe gaz sau cu soluții bazate pe energie fotovoltaică sau pe stocare, ceea ce a dus la reevaluarea strategiei de tranziție energetică.

În acest context, Guvernul a decis să prelungească funcționarea a două grupuri energetice, unul de la Turceni și unul de la Craiova, până cel târziu în 2028, pentru a asigura continuitatea încălzirii în Craiova pe perioada sezonului rece și pentru a menține echilibrul în sistemul național de termoficare până la finalizarea unor soluții alternative pe gaze, stocare sau energie fotovoltaică. Specialistul a subliniat că această măsură reprezintă un minus în cadrul schemei de tranziție, dar a fost necesară pentru stabilitatea locală și națională.

Privind spre planul de redresare, premierul interimar a spus că în cursul acestui an guvernul a încercat să recupereze întârzierile în implementare și să renegocieze jaloanele care nu mai puteau fi îndeplinite în forma inițială. În ansamblu, obiectivul a fost acela de a readuce proiectele pe linia de desfășurare, evitând alocări suplimentare sau penalități care ar putea afecta sustenabilitatea financiară a programului. El a subliniat că eforturile au fost concentrate pe optimizarea proceselor, pe clarificarea responsabilităților și pe identificarea de soluții alternative pentru a menține progresul în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, în timp ce viceversa nu este încă posibilă din cauza complexității provocărilor.

În ansamblu, discursul notează necesitatea unui cadru stabil pentru tranziția energetică, în care reglementările să permită finalizarea proiectelor esențiale, asigurând, în același timp, continuitatea serviciilor de bază și respectarea angajamentelor asumate în fața partenerilor internaționali. Autoritățile au subliniat că adaptările planului vor continua să țină cont de evoluția tehnologică, de deciziile la nivel european și de impactul social al reformelor, cu accent pe o abordare echilibrată, transparentă și responsabilă din punct de vedere fiscal.