Seceta persistentă și temperatura extrem de ridicată din această vară au afectat în mod serios ecosisteme și activități economice în mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Zona afectată se întinde de la un lac situat în Slovenia și un canal secundar al Dunării în Serbia, până la fermele piscicole din Bosnia și Herțegovina, Republica Cehă, România și Ungaria, conform raportărilor anonimizate ale agențiilor de presă. În industrie s-a înregistrat un impact semnificativ, cu pagube estimate în milioane de euro, probleme care se adaugă la provocările deja existente legate de aprovizionarea cu energie și apă, recolte compromise, timp de transport maritim redus și scăderi ale comerțului regional. În aceste condiții, țările din estul Europei analizează modalități de diminuare a efectelor viitoarelor fenomene meteorologice extreme, fenomene despre care specialiștii indică legături cu schimbările climaterice generate de activitatea umană.
Raportul meteorologic indică faptul că aproximativ 99% din teritoriul Ungariei se află în zone de secetă severă sau extremă, iar procesul de deșertificare amenință o bună parte a câmpiei de vest a țării. În consecință, circa 27.000 de hectare de iazuri destinate creșterii peștelui fiind cele mai afectate, iar autoritățile au raportat pierderi semnificative. Potrivit Ministerului Agriculturii, seceta a cauzat moartea a aproape 280 de tone de pește în 20 de ferme, iar estimările privind pierderile totale se ridică la aproximativ 1,3 miliarde de forinți. Deocamdată, reprezentanții sectorului avertizează că înlocuirea peștilor pierduți poate necesita mai mulți ani, iar în unele situații a fost necesară golirea unor iazuri pentru a redirecționa apa către alte surse și a salva speciile din alte acrive, după cum a precizat Organizația Interprofesională Maghiară pentru Acvacultură și Pescuit.
În România, producția de crap suferă în contextul unui val de căldură similar celui din anii anteriori, iar efectele secetelor din 2023 și 2024 se resimt în continuare în sectoarele de creștere a peștelui. Președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Pește, ROMFISH, a subliniat că ciclul de producție pentru crap durează trei sau patru ani, astfel încât pierderile suferite în 2023 se transmit și în anii următori. Reprezentantul asociației a adăugat că reglementările privind utilizarea apei, prin care în perioadele de secetă s-au prioritizat irigațiile agricole, au lăsat lipsă resurse pentru creșterea peștelui, accentuând dificultățile din sector.
Pescarii din Republica Cehă au luat măsuri de urgență menite să diminueze consumul de oxigen în ape și să protejeze speciile prin reducerea sau suspendarea hrănirii peștelui, precum și prin aerarea iazurilor și, unde a fost necesar, drenarea acestora. În Bosnia și Herțegovina, crescătorii de păstrăvi întâmpină provocări similare, încercând să își mențină afacerile în condițiile unei veri atât de calde și secetoase. Un fermier din zona Trebinje a declarat că verile toride și lipsa precipitațiilor pun în pericol producția de păstrăv, o specie apreciată în restaurantele locale specializate.
Pe termen lung, experții subliniază necesitatea unor strategii regionale pentru adaptarea la schimbările climatice, cu accent pe managementul resurselor de apă, optimizarea irigațiilor în perioadele secetoase și sprijin pentru sectorul piscicol, astfel încât producția să poată rezista în fața unor condiții extreme tot mai frecvente. În paralel, sectorul agricol și logistic solicită soluții pentru a evita noi vulnerabilități în lanțul de aprovizionare, în timp ce autoritățile analizează măsuri pentru a proteja și promova producția locală de pește, concomitent cu menținerea echilibrului ecologic al regiunilor afectate. În această situație, climatologii avertizează că schimbările climatice generate de activitatea umană vor impulsiona frecvența și intensitatea unor fenomene similare, necesitând un răspuns coordonat la nivel regional și național pentru a asigura continuitatea producției și a resurselor naturale.
Related Posts
-
Tranzacţie de sute de milioane de euro. Şase centre comerciale din România, la vânzare
Unul dintre cei mai mari proprietari de centre…
-
ROMÂNIA, PRINCIPALUL EXPORTATOR DE GRÂU DIN UNIUNEA EUROPEANĂ
În debutul anului agricol 2025-2026, exporturile de grâu…
-
ROMÂNIA RĂSPUNDE APELULUI DE SPRIJIN VENIT DIN PARTEA TURCIEI
Sprijinul statului român oferit Turciei constă în trimiterea…



