Soluții noi la Cernavodă pentru asigurarea apei de răcire a reactoarelor
Comitetul Interministerial pentru Cernavodă a evaluat, în contextul indicilor de nivel scăzut al Dunării, mai multe alternative menite să asigure fluenta apei către invitația de răcire a centralei nucleare din apropiere, în condițiile în care coturile fluviului au coborât la minimuri istoric în serii de măsurători. Din comitet fac parte reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului, ai ministerelor Energiei, Transporturilor și Mediului, ai Apele Române, ai Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, ai Administrației Fluviale a Dunării de Jos din Galați, ai Administrației Canalelor Navigabile, precum și ai monopostul de specialitate al companiei Nuclearelectrica și ai Universității Tehnice de Construcții din București. Totodată, a fost implicat sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, al Departamentului pentru Situații de Urgență și al experților din Ministerul Apărării Naționale. Potrivit comentariilor oficiale, soluțiile identificate vor intra în execuție în săptămânile ce urmează. Comitetul are mandat să opereze timp de 30 de zile și să elaboreze, până spre data de 13 septembrie 2026, un raport final menit să detalieze opțiunile tehnice, calendarul implementării și sursele de finanțare.
Una dintre măsurile avansate, conform comunicatele guvernamentale, vizează intervenția prin dragare ca procedură cu posibilitatea de aplicare rapidă. Se susține că această acțiune poate crea condițiile necesare pentru redistribuirea fluxului de apă la bifurcația dintre Bala și brațul Dunăre veche, unde în prezent aproximativ 85% din volum se îndreaptă spre sectorul Bala, iar restul de circa 15% către brațul vechi al fluviului. Dragarea canalelor, cu o lățime estimată la 30 de metri și adâncime de minimum două metri, ar facilita transferul unui volum mai mare de apă către Dunărea veche, contribuind astfel indirect la alimentarea traseului de ingestie a apei pentru instalația de răcire a centralei. O creștere a debitului și a vitezei apei ar putea, de asemenea, să limiteze sau să contracareze acumulările de aluviuni din noul canal, îmbunătățind astfel funcționarea în fluxul principal.
Principala provocare lansată de aceste demersuri rămâne nivelul actual foarte redus al apei, ceea ce poate implica riscuri de blocare a nacelor în zone cu nisip sau necesitatea utilizării de vase cu pescaj mic în regim de apă scăzută, chiar dacă aceste unități operează cu un randament inferior. În plus, scăderea nivelului Dunării complică mobilizarea echipamentelor din Constanța sau alte localități riverane, către zona veche a brațului.
Zona vizată pentru intervenții include bifurcația dintre Dunăre și canalul spre Centrala Nucleară de la Cernavodă (CNE) și porțiuni amonte de canalul aferent, cu priorități pentru sectoarele din kilometri 305–306, 308,5, 312,5–315, 322, 327 și 342,5, în zona dispozitivului de la Bala. În apropierea podului de la Cernavodă au fost poziționate barje pe o lungime totală de aproximativ 200 de metri, dispuse perpendicular pe malul stâng, menite să contribuie la devierea curentului în zona navigabilă, în direcția prizei de apă a centralei și a Canalului Dunăre–Marea Neagră. Scopul testului este să confirme efectul unui eventual epiu, posibilitatea de a dirija curentul printr-un zid de piatră amplasat în aval, în proximitatea canalului ce interconectează cu CNE, astfel încât să se analizeze dacă o astfel de lucrare ar putea optimiza fluxul de apă în zona de conectare cu instalația de răcire.
