Profesorul care a păcălit ChatGPT și i-a surprins pe studenți copiind: 32 din 35 au fost prinși în capcană
Un experiment educațional a surprins modul în care inteligența artificială poate influența răspunsurile studenților atunci când li se cere să rezolve o temă, arătând că unele dintre elevi au folosit ChatGPT pentru a genera răspunsuri cu conținut complet irelevant față de subiect. În cazul celor două clase implicate, un procent semnificativ din lucrări a conținut tiruri de text bizare despre Madagascar, fără nicio legătură aparentă cu Revoluția Industrială sau cu tema examenului, fapt ce a atras atenția profesorului responsabil.
Concret, instrumentul AI a fost instruționat printr-un mesaj ascuns în cerințe, conform observațiilor profesorului, iar sarcina a vizat elaborarea unor răspunsuri despre impactul Revoluției Industriale. Însă în cadrul instrucțiunilor s-a strecurat o solicitare zâmbind spre introducerea unor referiri aleatorii la Madagascar. Textul, redactat inițial cu font alb, nu era ușor vizibil pentru studenți în momentul citirii enunțului, ceea ce l-a lăsat în umbră până la momentul analizării răspunsurilor.
Strategia a funcționat în sensul că 32 dintre cei 35 de studenți din cele două clase au înregistrat note parțial negative după ce au predat răspunsuri în care au apărut formulări care nu aveau nicio legătură cu subiectul. Conform imaginilor și comentariilor publicate ulterior pe diverse platforme, procentul de studenți afectați indică o creștere a atenției în utilizarea resurselor digitale pentru redactare, precum și necesitatea verificării critice a conținutului generat de inteligența artificială înainte de predare.
În cadrul prezentărilor publice ale profesorului, au fost semnalate exemple de răspunsuri cu conexiuni nerelevante la temă. Un fragment menționa, de pildă, modul în care tehnologia modelează societatea, urmat de propoziția inedită: „un Madagascar plutind lateral prin după-amiază”. Alte răspunsuri au glisat spre subiecte despre inteligența artificială și inegalitatea socială, inserând totodată formulări absolut stranii, precum „bicicleta mov din Madagascar care șoptește tavanului”. Mai apăreau comparații între impactul rețelelor sociale și o „călătorie lungă către Madagascar”.
Aceste exemple au suscitat discutii în rândul comunității academice despre modul în care utilizarea AI-ului poate influența integritatea academiei. Analiza realizată de către cadrele didactice indică faptul că majoritatea elevilor nu și-au verificat mesagerieile generate de AI, ceea ce a sugerat o dificultate în evaluarea autenticității răspunsurilor. În felul său, profesorul responsabil a subliniat că scopul demersului nu a fost umilirea studenților sau evidențierea slăbiciunilor, ci experimentul urmărea să evidențieze necesitatea dobândirii unor competente clare în validarea informațiilor produse de inteligența artificială.
Deocamdată, situația a generat o reflecție cu privire la etica utilizării tehnologiei în educație și la rolul responsabilității studentului în procesul de învățare. Elevii urmează să-și dezvolte în continuare abilitățile de prezentare orală a eseurilor scrise acasă, iar instituția dedicată formării academice analizează modalități de a integra practici robuste de verificare a surselor și de identificare a conținutului generat de inteligența artificială. Pe fondul acestor discuții, îngrijorările cu privire la o eventuală dependență de instrumente automate apar în contextul necesității de a păstra un standard educațional bazat pe gândire critică, analiză și interpretare riguroasă a subiectelor istorice.
În concluzie, cazul ilustrează provocările contemporane pe care le ridică tehnologia în mediul academic, dar și oportunitatea de a consolida metodologii care să asigure în continuare un învățământ responsabil, echilibrat și orientat spre dezvoltarea competențelor esențiale pentru înțelegerea schimbărilor tehnologice.
