Europa în fața unei noi crize energetice: prețul gazelor explodează, stocurile la nivel îngrijorător

Europa se află în plinゴ unui nou val de căldură, iar acest context contribuie la conturarea unei ierni următoare evaluate ca fiind scumpă. În această situație, cererea de electricitate crește pe fondul temperaturilor record, în timp ce seceta și canicula îngreunează producția hidroenergiei și a energiei nucleare. Ca răspuns, centralele pe gaze sunt nevoite să acopere o parte din deficit exact în momentul în care ar trebui să se efectueze o reumplere a depozitelor de gaze pentru iarnă. În acest climat, creșterea prețurilor la gaze afectează piața angro, unde contractele futures pentru gazele lichefiate sau gaze naturale au înregistrat creșteri semnificative.

Astfel, reperul european pentru prețul gazelor, Dutch TTF, a înregistrat o creștere estimată la aproximativ 120% de la începutul acestui an, ajungând la valori în jur de 63,7 euro pe megahoratăie pentru data menționată. Deși aceste niveluri rămân sub maximul istoric de 350 de euro pe MWh atins în timpul crizei energetice generate de războiul din Ucraina în 2022, Europa se intră în iarnă cu rezerve mai reduse și cu spațiu limitat pentru manevre în fața unui posibil șoc suplimentar de ofertă. Un singur element rămâne imprevizibil: evoluția vremii, un factor pe care piețele nu îl pot controla.

Creșterea prețurilor a accelerat în momente aparent nepotrivite, pe fondul unei serii de perturbări. Anul acesta, accesul la stocurile de gaze a fost afectat de eventuale blocaje în Strâmtoarea Ormuz, de închiderea temporară a unor zăcăminte din Norvegia și de impactul secetei asupra producției de energie hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze au menținut un nivel al producției pentru a compensa deficitele, iar cererea de electricitate a crescut, ceea ce a amplificat necesarul de gaze pentru umplerea depozitelor înainte de sezonul rece. Rezultatul este o piață cu spațiu de manevră redus.

În paralel, Europa a adoptat măsuri pentru a-și tempera dependența de gaze. În ultimele perioade, consumul a fost redus cu aproximativ 15% până la 20% față de nivelurile înregistrate în 2021. Industria a redus utilizarea gazelor, a fost accelerată tranziția către surse de energie regenerabilă, iar soluțiile de încălzire alternative, cum ar fi pompele de căldură, au înlocuit parțial sistemele tradiționale pe gaze. Oferta globală de gaze naturale lichefiate (GNL) a crescut, iar Europa a extins capacitatea de import prin terminale noi. Aceasta înseamnă că, deși o penurie strictă la nivel fizic este mai puțin probabilă decât în timpul crizei din 2021-2022, vulnerabilitatea rămâne monitorizată.

Instituțiile de analiză subliniază relația loială dintre temperatură și cererea de gaze. În iarna precedentă, scăderea temperaturilor sub medie a condus la o creștere a consumului de gaze pentru încălzire, însă economia energetică europeană a înregistrat reduceri semnificative ale necesarului comparativ cu perioadele premergătoare. Chiar dacă Europa a diminuat cererea obișnuită de gaze, nu a eliminat complet vulnerabilitatea dependenței de importuri și de livrările stabile, aspect esențial pentru asigurarea securității energetice în sezonul rece. Privind în perspectivă, evoluția vremii, evoluția prețurilor la energie și dinamica fluxurilor globale de gaze vor rămâne factori decisivi pentru stabilitatea pieței energetice europene în lunile ce urmează.