Guvernul trimite la Bruxelles cererea de plată 5 din PNRR în valoare de 2,84 miliarde euro

Așa cum am relatat anterior, autoritățile sunt pregătite să depună cererea de plată a cincea pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat ministrul Dragoș Pîslaru în urma ședinței de Guvern. Oficialul a precizat că noua cerere cuprinde un total de 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 vizează reforme, iar 54 reprezintă investiții. În cadrul explicării situației, Pîslaru a menționat că în ultimele cinci săptămâni au existat note de informare referitoare la evoluția procedurii de depunere, iar astăzi le-a împărtășit publicului informația despre structura acțiunilor: 21 de obiective pe reforme și 54 pe investiții. În ceea ce privește valoarea cererii de plată numărul 5, aceasta este de 2,84 miliarde de euro, dintre care 1,65 miliarde reprezintă partea nerambursabilă (grant) iar 433 milioane de euro sunt asigurate prin împrumut. Oficialul a subliniat că există diferențe semnificative între sumele cu sau fără prefinanțare, iar ca urmare a apropiării de încheierea perioadei PNRR, este oportun să se discute despre sumele nete. În consecință, contribuția nerambursabilă rămâne cea mai importantă parte, cu 1,65 miliarde de euro. El a adăugat că această cerere de plată 5 reprezintă practic penultima din seria de cereri.

În cadrul intervenției sale, ministrul a precizat că, după revizuirea Planului, totalul alocat României sub formă de granturi a rămas la 13,57 miliarde de euro. Conform deciziei Consiliului Uniunii Europene, documentul final al PNRR a fost publicat la începutul lunii august, iar autoritățile române urmăresc ca prioritatea principală de la venirea guvernului să fie conservarea acestei sume de granturi. Pîslaru a evidențiat că, din perspectiva absorbției, înainte de cererea de plată 5, gradul de utilizare a fondurilor negombrăsate era de 66%, iar cu această cerere se estimează atingerea a nu mai puțin de 78% pe partea de granturi.

Oficialul a mai afirmat că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene consideră că noua cerere de plată va fi una „curată”, similară cu precedenta cerere de plată 4, care a fost aprobată anterior. Pentru a fixa imaginea situației, Pîslaru a făcut un apel la perspectiva istorică a absorbției PNRR, amintind că în momentul preluării mandatului, procentul de absorbție al programului fusese de 47,19%. În raport cu această cifră, el a subliniat evoluția pozitivă în ultimii ani, arătând că, de la o cotă de aproape jumătate din fonduri utilizate, s-a ajuns la un nivel semnificativ mai înalt, în condițiile în care administrația a accelerat implementarea proiectelor.

Declarațiile ministrului reflectă angajamentul autorităților de a menține ritmul avansării proiectelor finanțate din fonduri europene, asigurând în același timp claritatea finanțării, atât în forma granturilor, cât și a împrumuturilor. Contextul general arată o orientare spre consolidarea utilizării fondurilor UE în proiecte de reformă și investiții, cu un plan clar de depunere a cererilor de plată ulterioare în perioadele următoare, în scopul maximalizării efectelor pozitive pentru dezvoltarea economică și socială a țării.