Mourinho spune că a fost de acord să-l înlocuiască pe Ferguson la Manchester United
După ani întregi de speculații, Jose Mourinho a confirmat că a fost de acord să preia conducerea de la Manchester United în 2013, însă ulterior s-a răzgândit și a ales să se întoarcă la Chelsea, în locul entității din Manchester. Într-un nou serial documentar despre cariera sa, vizionat pe platforma Netflix, el a declarat: „Când am părăsit Real Madrid, am semnat pentru Manchester United după plecarea lui Sir Alex.” Fostul antrenor de 63 de ani, în prezent revenit în Real Madrid pentru a doua oară, a descris pilotul de drum care l-a ghidat în deciziile sale profesionale.
Sir Alex Ferguson, cel care a adunat 13 titluri de Premier League în 26 de ani petrecuți pe banca lui United înainte de retragere în 2013, a confirmat la rândul său că a fost prezent la acea discuție de admitere și i-a explicat situația lui Mourinho: conform spuselor sale, în accepțiunea sa, portughezul își exprimase acordul, iar apoi, în câteva ore, lucrurile s-au schimbat. Schimbarea de direcție a avut la bază dorința lui Mourinho de a nu refuza o revenire la Chelsea, echipă cu care a câștigat titluri din Premier League în sezoanele 2004-2005 și 2005-2006.
În cuvintele lui Ferguson, Mourinho l-a sunat într-o seară plângând și i-a spus: „Alex, nu pot să iau această ofertă. Mi-am dat cuvânt Chelsea și nu pot să-mi fieldeze promisiunea.” Deși motivul i-a fost demostrat pe înțelesul său, fostul antrenor al United a recunoscut că a fost profund dezamărit de decizia amicată de prietenul său. Mourinho a subliniat, ca răspuns, faptul că a fost onorat de propunerea de a intra în funcția de înlocuitor al lui Ferguson, recunoscând însă în același timp că dragostea pentru fotbal nu se confundă neapărat cu loialitatea față de un anumit club.
Mourinho a explicat că iubirea pentru fotbal este una, iar iubirea pentru un anumit club poate fi cu mult mai puternică, iar după perioada petrecută la Real Madrid simțea nevoia să fie iubit într-un alt mod. Alegerea de a reveni în Chelsea a fost, pentru el, o decizie luată cu inima. Pentru el, șansa de a deveni antrenorul care să succede lui Sir Alex a fost dramatică, dar nu regretată, deoarece a fost o hotărâre luată în baza sentimentelor sale.
După revenirea în Chelsea în 2013, Mourinho a cucerit din nou titlul în Premier League, alături de trofee precum Cupa Ligii, consolidându-și statutul de antrenor cu rezultate consistente în competițiile interne. În 2016, el a primit încă o a doua șansă la Manchester United, preluând echipa după plecarea lui Louis van Gaal. Într-un interval de doi ani și jumătate, cu formația din Old Trafford, el a obținut trofee importante, precum Cupa Ligii și titlul din Cupa UEFA/Europa League, până când a fost înlocuit în decembrie 2018 după o neuniformitate a rezultatelor. Ulterior, el s-a întors la unul dintre cluburile cu tradiție din cariera sa, Real Madrid, în mai 2023, revenire care a readus în prim-plan tensiunile avute anterior cu jucători și cu oameni din conducere.
În ceea ce privește relațiile profesionale, Mourinho a dezvăluit și dificultăți în relația cu fostul proprietar al Chelsea, Roman Abramovici, care l-a angajat de două ori și, de asemenea, l-a concediat în ambele rânduri. Într-un interviu, el a descris cadrul relațional ca fiind riguros, dar și rece în anumite momente, ceea ce a influențat dinamica echipei. Încă de la începutul mandatului său la Real Madrid, antrenorul a fost hotărât să transforme echipa într-un adversar redutabil al dominării Barcelonei conduse de Pep Guardiola, reușind în primii ani să cucerească La Liga, Cupa Regelui și Supercupa Spaniei, cu un sezon în care Sportingul a acumulat 100 de puncte – un record pentru competiția internă. Cu toate acestea, evoluția în al treilea sezon în capitala Spaniei a suferit o scădere semnificativă, iar la finalul anului 2012-2013 Real Madrid a încheiat pe locul al doilea după rivala Barcelona, fiind înlăturat în cele din urmă din poziția de antrenor.
În mod evident, cariera lui Mourinho rămâne marcată de decizii răsucite între provocări la cluburi mari, competiții de nivel înalt și relații cu conducerea. Interviurile recente subliniază întrebări despre loialitate, motivații personale și modul în care emoțiile pot influența decizii profesionale critice. Fără a oferi judecăți definitive, aceste confesiuni adaugă o nouă dimensiune în înțelegerea traiectoriei unui antrenor emblematic din fotbalul modern, capabil să riște, să-și reevalueze opțiunile și să-și adapteze planurile în funcție de contextul sportiv și de percepția publică.
