Camera Deputaților adoptă noua Lege a integrității, anunțând schimbări majore în declarațiile de avere
Camera Deputaților a adoptat astăzi o formă modificată a legii Integrității, cu suficiente schimbări care reflectă presiuni și dezbateri intense din spațiul public. În urma votului, 222 aleși au susținut proiectul, cu doar două voturi împotrivă, 59 de deputați s-au abținut, iar ceilalți doi nu au participat la vot. Textul final va ajunge în următoarea fază la Senat, instituția care joacă rol decisiv în procesul legislativ pentru această Akademie. Dincolo de cifre, schimbările aduse față de varianta inițială surprind prin modificări substanțiale, pregătite ca răspuns la criticile formulate de partidele din opoziție, de factorii implicați în societatea civilă și, în linii mari, de instanțele constituționale.
Una dintre modificările majore vizează regimul declarațiilor de avere și de interese. Potrivit deciziei recente a Curții Constituționale, s-a păstrat principiul potrivit căruia depunerea acestor declarații nu este echivalentă cu publicarea integrală a conținutului său ori a unei copii a acestuia. Însă noua lege introduce, în paralel, un element suplimentar: posibilitatea ca interesele financiare să fie publice, printr-o formă standardizată de raportare, asumând tranziția către o transparență mai clară a unor aspecte de natură financiară.
Procedura de generare a declarațiilor de interese financiare pentru anumite categorii de persoane se va realiza automat, pe baza informațiilor completate în anexele prevăzute, printr-o platformă dedicată. Ulterior, declarația de interese financiare va fi publicată în formatul specificat în anexele legii. Publicarea se va realiza de Agenția implicată, pe site-ul instituției, într-un interval de maximum 60 de zile de la momentul generării, conform noilor prevederi. Această procedură vizează o listă clară de persoane având interese financiare publice, dintre care figurează în primul rând demnitari și aleșii, dar și alți ocupanți de funcții publice cu responsabilități semnificative.
Conform noilor reglementări, lista cuprinde: președintele țării, deputați, senatori, aleși locali, președinți de consilii județene, primari și alți demnitari locali; membrii Guvernului, membri ai Cancelariei Prim-Ministrului, secretari de stat și subsecretari de stat; consilieri de stat, consilieri prezidențiali și alți asociați din cadrul aparatului Executiv; membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecători ai Curții Constituționale, membri ai Curții de Conturi; conducerea unor autorități și instituții cheie, cum ar fi Avocatul Poporului și adjuncții săi, precum și conducătorii unor agenții pentru dezvoltare regională. De asemenea, legea include în această categorie conducători ai unor organisme de supraveghere și control, cum ar fi Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și membri ai Consiliului Concurenței, dintre alții.
Procesul de publicare urmărește să ofere publicului o imagine mai clară asupra intereselor financiare ale persoanelor cu funcții publice, menținând în același timp un cadru de protecție și de responsabilitate. În felul acesta, noile dispoziții vizează să echilibreze necesitatea transparenței cu prevederile legale referitoare la confidențialitatea datelor sensibile.
În cadrul dezbaterilor, autorii legii au subliniat că proiectul adaptează reglementările la evoluțiile tehnologice și la practicile administrative moderne, inclusiv utilizarea de platforme electronice pentru centralizarea și difuzarea informațiilor. În același timp, textul păstrează principiul de bază al integrității funcționarilor publici, oferind o monitorizare sporită a intereselor financiare ce pot genera conflicte de interese.
Articolul reface în mod structural modul în care se distribuie responsabilitățile între instituțiile implicate, clarificând că publicarea declarațiilor de interes financiar aparține agenției competente, cu termenul stabilit demaximum 60 de zile de la generare. În contextul juridic românesc, reformele vizează să producă un cadru funcțional, care să asigure transparența necesară în spațiul public, în timp ce rămâne în cadrul normelor actuale ale cadrului constituțional și al reglementărilor aplicabile în domeniul eticii și integrității în serviciul public.
Este important de menționat că această cronică legislativă se înscrie într-un proces amplu de consolidare a mecanismelor de control și reputație publică a demnitarilor, iar evoluția dosarului va trebui urmărită în continuare la nivel parlamentar, în așteptarea avizului Senatului și a eventualelor ajustări ulterioare. În contextul general, cauza rămâne aceea de a asigura o Mai bună responsabilizare a celor care gestionează resursele publice și o mai bună informare a cetățenilor despre interesele financiare ale celor aflați în funcții cu impact asupra folosirii banilor publici.
