Seceta severă lovește Vestul țării: două râuri au secat în timp ce debitele celorlalte scad considerabil
Administrația Națională Apele Române a comunicat joi faptul că seceta a lovit în plin bazinul hidrografic Crișuri, provocând impact semnificativ asupra debitelor și a circulației apei în mai multe sectoare. Două cursuri de apă au ajuns în stare de uscare completă, iar patru stații hidrometrice au înregistrat noi recorduri de debite minime istorice, indicând un caz extrem pentru această perioadă a anului. În paralel, mai multe sectoare ale râurilor au înregistrat debite considerabil reduse, ca urmare a temperaturilor ridicate, a lipsei de precipitații și a secetei prelungite, ceea ce afectează atât alimentarea cu apă, cât și navigația sau activitățile economice din regiunile afectate.
În județul Arad, râurile Valea Mare și Timercea au ajuns în stadiul de secare în zonele monitorizate, după ce debitul s-a apropiat de zero. Situația este gravă și în alte sectoare de râuri din județele învecinate, Bihor și Arad, unde mai multe cursuri mari, precum Barcău, Borod, Valea Izvor (Lucuț), Cigher, Obârșa și Chișindia–Pătrăneasa, au ajuns să transporte cantități foarte reduse de apă, fiind aproape de deshidratare. Debitele au înregistrat scăderi importante și pe cele mai mari cursuri din zonă, iar Crișul Repede, spre exemplu, la Oradea, funcționează cu aproximativ 11% din volumul de apă normal pentru această perioadă a anului. Fenomenul de descreștere a debitului este sesizat în mod similar și pe Barcău și Crișul Negru, unde valorile se mențin mult sub mediile obișnuite.
Ca urmare a acestui recul hidrologic, patru stații din județul Bihor au raportat noi minime istorice: Pocola pe Valea Roșia, Luncasprie și Holod pe râu Holod, și Chiribiș pe râul Bistra. Dincolo de recordurile înregistrate în teren, în stația Pocola a fost depășit pragul minimului istoric consemnat în 1969, iar în Chiribiș valoarea minimului actual a depășit recordul negativ din 1961. În unele situații, parametrii de azi au coborât sub vechile minime istorice cu peste șase decades, semnalând caracterul excepțional al secetei hidrologice la nivel regional.
Efectele secetei nu se rezumă doar la fluxul râu. Alimentarea cu apă a unor localități din Bihor a fost afectată, iar în satul Meziad, din comuna Remetea, furnizarea de apă este restricționată zilnic în intervalul 23:00-07:00. În orașul Săcueni, de asemenea, se aplică o programare a livrării apei, cu aquis în intervalul nocturn 23:00-05:00. Măsuri similare au fost implementate în comuna Popești, unde mai multe localități primesc apă după un program fix, la presiune redusă, în intervalul 22:30-05:30. Conducerea Administrației Bazinale de Apă Crișuri a subliniat apelul către populație și agenții economici de a utiliza apa responsabil și de a evita risipa, precizând că situația este monitorizată în permanență și că măsurile din planul național pentru perioadele de secetă hidrologică pot fi ajustate în funcție de evoluția de pe teren.
În ceea ce privește râul mare, Dunărea continuă să prezinte debite foarte scăzute la intrarea în țară, estimate în jur de 1.700 de metri cubi pe secundă, cu perspectiva unei posibile scăderi până la 1.650 m3/s până la data de 29 iulie. În același timp, rămâne în vigoare o treaptă de restricții de nivel III pentru irigații în sectorul Călărași – Cernavodă, restricționând utilizarea apei în acea zonă pentru culturile agricole, în efortul de a gestiona resursele afișate de fluviu în contextul sezonului secetat.
Analizând acest tablou, autoritățile subliniază necesitatea unei gestionări prudente a resurselor de apă, adaptarea măsurilor la evoluția situației din teren și colaborarea între autorități, agenți economici și comunități pentru a diminua impactul secetei asupra alimentării cu apă potabilă, agriculturii și activităților economice locale. În această perioadă, monitorizarea și intervenția preventivă rămân piloni esențiali pentru a asigura un echilibru între necesitățile populației și disponibilitățile de pe cursurile de apă din nord-vestul țării.
