Două judecătoare s-au retras din procesul în care PNL cere validarea statutului adoptat în Congresul suspendat

La 16 iulie, instanța a acceptat declarația de abținere depusă de judecătoarea de caz Mihaela Luciani, acuzată de susținătorii din interiorul Partidului Național Liberal că ar manifesta imparțialitate, pe motivul unor lights de detașare de Centrul pentru Strategii Juridice la Ministerul Justiției în perioada mandatului Alinei Gorghiu. Ulterior, dosarul a fost direcționat spre președinta Secției a III-a Civilă pentru a evaluă măsurile privind repartizarea lui, iar pe masa instanței a ajuns judecătoarea Oana Evelina Vîlcu. În cadrul termenului de ieri, în care urma să se analizeze solicitarea PNL și, eventual, să se pronunțe o hotărâre, nu s-a ajuns la o decizie, deoarece noua judecătoare a solicitat și ea abținere, cerere admisă ulterior. Motivul a fost că, la începutul lunii iulie, domnișoara Vîlcu a suspendat efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 1 din 19 iunie 2026, act prin care fusese convocat Congresul extraordinar din 21 iunie. În evidențele instanței figurează cererile de anulare a alegerilor extraordinare din PNLSuspendarea este o măsură provizorie, menită să blocheze efectele juridice ale actelor până la soluționarea definitivă a cauzei în care mai mulți membri PNL solicită anularea hotărârii de convocare. Prelungirea stării de suspendare nu echivalează cu anularea actului, însă împiedică producerea efectelor sale până la pronunțarea definitivă a instanțelor asupra litigiului.

O săptămână mai târziu, pe 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a admis o altă cerere de ordonanță președințială, suspendând hotărârile adoptate în cadrul Congresului din 21 iunie, inclusiv alegerea noii conduceri, ratificarea modificărilor la Statut și alte decizii ale Biroului Politic Național nou constituit. În prezent, PNL a solicitat Tribunalului București să aprobe modificările de Statut adoptate la Congresul din 21 iunie. Conform Legii nr. 14/2003 privind partidele politice, orice modificare a Statutului unui partid trebuie comunicată și verificată de Tribunalul București înainte de înregistrarea în Registrul partidelor politice. În această perioadă, Partidul a depus documentele Congresului la Registrul Partidelor Politice, iar în evidențele oficiale este indicat că pe rol se află atât cererea de anulare a actelor Congresului, cât și dosarul privind suspendarea lor, potrivit informațiilor publicate de instanța centrală.

Analiza cazului relevă riscuri semnificative pentru partid în cazul în care actele adoptate la Congres ar intra în vigoare în părți netestate, întrucât modificările statutare ar intra în aplicare fără a avea avizul instanței. Un jurist cu experiență în drept electoral, Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a explicat, printr-o postare pe rețelele sociale, că prevederile articolului 26 din Legea nr. 14/2003 stipulează că, dacă instanța respinge cererea de modificare a Statutului, iar partidul menține în vigoare un statut nevalidat, Ministerul Public poate solicita încetarea activității partidului și radierea acestuia din Registrul partidelor politice. Conform observațiilor sale, în actualul caz modificările statutare ale PNL sunt deja suspendate, iar efectele acelor prevederi nu pot opera până la soluționarea definitivă a dosarului. În paralel, instanțele continuă să examineze atât cererea de anulare a actelor congresului, cât și măsurile de suspendare a acestora, iar deciziile viitoare vor influența modalitatea în care partidul poate opera în cadrul legislației electorale și statutare aplicabile. În această imagine, tema centrală rămâne echilibrul între procedurile interne ale formațiunii politice și normele jurisdicției, într-un cadru de transparență și legalitate, astfel încât să se asigure respectarea drepturilor tuturor părților implicate și stabilitatea contabilă a proceselor electorale în cadrul partidului.