Alertă energetică în România: seceta extremă poate crește prețul energiei, avertizează experții asupra riscurilor pentru facturi și sistemul energetic
O analiză prezentată de Asociația Energia Inteligentă evidențiază faptul că România se află într-un interval în care menținerea echilibrului în sistemul energetic depinde de funcționarea în paralel a mai multor surse de producție. În condițiile în care seceta se prelungește și producția hidroenergie scade semnificativ, presiunea asupra întregului ansamblu energetic poate crește, avertizează experții. În această perioadă, producția de energie electrică este susținută în principal de hidrocentrale, de centrala nucleară de la Cernavodă și de centralele pe gaze sau pe cărbune, utilizate pentru echilibrarea consumului atunci când producția din sursele regenerabile nu este suficientă. Specialiștii subliniază că situația actuală a condițiilor hidrologice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru buna funcționare a sistemului energetic, deoarece hidroenergia depinde direct de debitele râurilor, iar un aport insuficient poate tensiona echilibrul dintre producție și cerere.
Analiza oferă mai multe scenarii despre impactul unei secete prelungite asupra pieței energiei. Într-un scenariu moderat, în care producția hidro ar scădea aproximativ 10%, sistemul ar putea gestiona șocul prin reducerea exporturilor de energie, iar prețurile pe piața angro ar putea crește între 5% și 12%. Dacă reducerea producției hidro ar atinge circa 20%, importurile ar facilita acoperirea necesarului, în special în intervalele nocturne când producția fotovoltaică este zero, iar prețurile angro ar putea urca cu 15% până la 30%. Cel mai greu scenariu analizat include interacțiunea dintre o secetă severă și întreruperea uneia dintre unitățile nucleare de la Cernavodă, situație în care nevoia de importuri ar crește semnificativ și prețurile de pe piața angro ar putea sări între 50% și 110%.
În același timp, raportul evidențiază faptul că dezvoltarea rapidă a capacităților eoliene și fotovoltaice reprezintă o mutare importantă către o tranziție energetică sustenabilă, dar aceste surse au un caracter volatil. Energia produsă în timpul zilei, în special în orele de prânz, poate acoperi o parte semnificativă din consumul național, însă situația se modifică seara și pe timpul nopții, când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică se diminuează sau dispare. În aceste intervale, sistemul energetic necesită capacități disponibile la comandă, precum centralele pe gaze, pe cărbune sau reactoarele nucleare. Experții avertizează că eliminarea prematură a acestor surse, fără alternative tehnice viabile, poate reduce flexibilitatea rețelei și poate crește dependența de importuri în perioadele dificile.
Rolul central al Centralei nucleare de la Cernavodă este pus în discuție ca fiind unul critic pentru stabilitatea rapidă a producției în situații de creștere bruscă a cererii sau de scăderi ale producției din sursele regenerabile. În contextul secetei prelungite, echilibrul între producție și consum rămâne o preocupare majoră pentru asigurarea fiabilității sistemului energetic național, iar deciziile privind gestionarea capacităților de producție și a importurilor vor influența direct nivelul prețurilor și securitatea energetică a țării. Pe fondul acestor considerații, importanța unui mix energetic bine echilibrat, capabil să răspundă rapid la schimbări de cerere și de condiții hidrologice, capătă o relevanță crescândă pentru strategiile de securitate energetică și pentru orientările în investițiile din sectorul energetic. Este esențial ca practicienii să combine flexibilitatea tehnică cu măsuri de conservare a resurselor, pentru a asigura o ofertă stabilă de energie în orice scenariu climactic.
