MAE acuză probleme tehnice pentru blocajul buletinelor cu cip

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat joi că testele realizate pentru acest serviciu au evidențiat o serie de probleme tehnice, ceea ce a provocat amânări în lansare. Încercarea de a elibera o carte electronică de identitate prin rețeaua consulară a început încă din 2022, atât pentru cei cu domiciliul în România, cât și pentru cei aflați în afara țării. Procesul implică un flux complex de date: la depunerea cererii, informațiile sunt preluate și transmise prin sistemul informatic al MAE către Autoritatea pentru Management și Imprimări, pentru validare, după care documentul este conceput și personalizat în țară, apoi expediat înapoi prin MAE către misiunea diplomatică pentru activare și eliberare. În aprilie 2026, o echipă comună a celor două ministere a verificat întregul circuit la cinci oficii consulare. Pilotul a scos la suprafață o problemă la activarea CEI în momentul eliberării, la ghișeul din străinătate, precum și o serie de modificări necesare în programele software folosite de Compania Națională Imprimeria Națională, responsabilă de producerea efectivă a documentelor. Într-un răspuns oficial, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, de îndată ce o soluție tehnică va fi implementată, inclusiv la nivelul softului gestionat de Imprimeria Națională, se vor relua testele pilot pentru a asigura funcționarea corectă a întregului proces, iar cetățenii care solicită în străinătate eliberarea CEI printr-un serviciu oriunde în rețeaua locală vor avea posibilitatea de a utiliza o carte activată. În același timp, reprezentanții MAI au susținut că partea lor de sistem este gata: ultimele teste funcționale privind preluarea cererilor, emiterea documentelor tip specimen și transmiterea acestora în fluxul operațional către MAE au fost finalizate încă din 3 aprilie 2026. Aceștia au subliniat că operționalizarea efectivă a serviciului în rețeaua consulară, prin cadrul legal existent, este responsabilitatea MAE, dar au reiterat disponibilitatea de a oferi suport tehnic în continuare. Este de remarcat faptul că, în România, cartea electronică de identitate funcționează din luna martie a anului 2025, iar extinderea la nivel național a fost încheiată în iulie 2025. Legea referitoare la documente stabilește explicit că ambasadele și consulatele pot prelua cereri pentru CEI, însă în practică serviciul nu este încă disponibil pentru diaspora, care este nevoită să se întoarcă în țară pentru orice solicitare legată de noul document. Disputa dintre instituții a fost alimentată de discuții publice pe tema digitalizării serviciilor consulare, tema devenind crucială având în vedere migrația financiară semnificativă a românilor din străinătate, care în primul trimestru al anului 2026 au transferat în România peste două miliarde de euro, o parte dintr-un total de peste 60 de miliarde de euro transferate între 2013 și 2025, potrivit datelor băncii centrale. Cererea de digitalizare a serviciilor consulare reflectă însăși necesitatea facilitatului de interacțiune pentru comunitatea românească din afara granițelor, în contextul fluxurilor economice și al consolidării contactelor cu administrația din țară, iar demersul de modernizare al documentelor și procedurilor consulare se află în centrul acestui proces de transformare.