Wimbledon crede că a văzut totul, până a sosit Fery
Zilele ca acestea, petrecute pe iarba de la Wimbledon, merită să fie trăite din plin de jucătorii britanici, iar momentul din 2013 când Andy Murray a încheiat o așteptare de 77 de ani a celui dintâi trofeu masculin la simplu, a rămas în memoria tuturor ca vârf de euforie. Trei ani mai târziu, prestația lui a fost la fel de impresionantă, iar speranțele Casei Britanice la un rezultat memorabil de pe tărâmul All England Club au dăinuit în urmă. La fel de emoționant au fost și dramele pozitive ale altor talente britanice precum Johanna Konta și Cameron Norrie, care au ridicat suflul suporterilor prin atingerea, surprinzător, a penultimului act în ultimii ani. Ar putea se ne regăsim în logica spectacolelor britanice remarcabile care au luminat era modernă a turneului de la Wimbledon.
Însă nu mulți anticipau surpriza unei apariții doar ca wildcard în semifinală: Arthur Fery a adus bucurie în rândul suporterilor, iar reacțiile celor prezenți au fost pe măsură. Zgomotul de la deschiderea unui șampanie, în timpul victoriei incredibile de trei seturi asupra principalului cap de serie, Flavio Cobolli, la un meci unde italienii au reclamat o întrerupere deranjantă a serviciului, a devenit un semn al momentului. O parte dintre iubitorii tenisului britanic probabil au părăsit suprafața centrală în dorința de a marca această zi cu o sărbătoare. Fery nu poate să se bucure încă pe deplin de o asemenea realizare: urmează un meci cu semi-finalistul al doilea al Germaniei, Alexander Zverev, vineri.
„Am trăit emoții pe care nu le-am trăit niciodată în viața mea în ultimul game”, a mărturisit Fery după ce a ajuns în penultimul act, adăugând că are sprijinul publicului în turneul în care a prins în sfârșit o formă demnă de notă în turneele mari. A fost o zi memorabilă pentru cei 15.000 de fani aflați pe Centrul Court, pentru mii de admiratori de pe Henman Hill—numit acum Arthur’s Seat de suporteri—și pentru toți cei urmărind în țară evoluția tânărului britanic. Pentru Fery, momentul reprezintă o confirmare a statutului său de jucător cu potențial uriaș într-un sport unde schimbările se succed repede.
Este demn de remarcat că Fery este al cincilea jucător britanic mascul să ajungă în semifinalele de la Wimbledon din era Open, începută în 1968. Numai patru jucători au ajuns la un semi-final Grand Slam ca wildcard, iar Fery se alătură astfel lui Jimmy Connors (US Open, 1991), Henri Leconte (French Open, 1992) și Goran Ivanišević (Wimbledon, 2001). Dintre aceștia, doar Ivanišević a câștigat ulterior trofeul. Cu ajutorul rezultatului de până acum, Fery urcă în clasamentul mondial până pe locul 36, nivel pe care nu s-a aflat niciodată în primii 100 înaintea acestui turneu. Această performanță îi asigură intrarea directă în turneele cele mai importante ale sportului în viitorul apropiat. Un premiu în bani de aproximativ 900.000 de lire sterline, cu posibilitatea creșterii dacă va învinge recentul campion de la Roland Garros, Zverev, reprezintă o nouă sursă de finanțare pentru consolidarea carierei sale.
Nu este doar despre bani: Fery a subliniat faptul că nu privește rezultatele ca măsură a valorii materiale, ci ca rezultat al muncii depuse de-a lungul anilor. În ianuarie, înainte de a se afirma în tabloul principal australian, el vorbea despre posibilitatea de a reinvesti în tenis, dar, în realitate, banii nu au fost niciodată obiectivul sau limita sa. Părinții săi au o istorie în sport și afaceri: tatăl, Loïc, este un administrator de active, fost proprietar al clubului de fotbal Lorient din prima ligă franceză, iar mama, Olivia, a activat în trecut ca jucătoare de Fed Cup pentru Franța și a lucrat pentru Asociația Britanică de Tenis în roluri legate de dezvoltarea afacerilor. Această moștenire familială pare să completeze povestea unui tânăr sportiv dornic să-și forjeze drumul prin propria competiție și perseverență, într-o arenă unde fiecare meci poate marca o ruptură în carieră.
Pe măsură ce turneul avansează, așteptările pentru Fery se vor transforma, iar parcursul său de aici va fi analizat în profunzime de experți și fani. Indiferent de rezultatul din semi-finale, victoria din această ediție a Wimbledonului, imprimată în conștiința publicului, a marc-locul nou în istoria tenisului britanic, demonstrând că tinerele talente pot surplasa așteptările în momentele cele mai exigente ale celui mai vechi turneu de pe iarbă. În lumina acestei aventuri, interesul pentru evoluția lui Fery rămâne ridicat, iar viitorul său în circuitul mare se anunță promițător, cu multiple turnee în plan care îi pot oferi oportunități semnificative de creștere și competiție la cel mai înalt nivel.
