Bărbat cu dizabilități dă în judecată statul austriac la CEDO pentru efectele valului de căldură
Un bărbat de aproximativ patruzeci de ani, diagnosticat cu scleroză multiplă și cu sindromul Uhthoff, care agravează simptomele neurologice atunci când crește temperatura corpului, a lansat o acțiune în justiție împotriva Austriei, în contextul unor schimbări climatice ce se resimt tot mai acut în viața de zi cu zi. El susține că autoritățile ar fi putut face mai mult pentru a limita încălzirea globală și pentru a proteja persoanele vulnerabile, iar cazul său ar putea deschide un nou cadru juridic în această chestiune.
În 2021, bărbatul a depus plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-unul dintre dosarele relevante în zona justiției climatice judecate la nivel european, iar reprezentanți ai săi afirmă că acesta ar putea fi unul dintre cazurile cele mai importante din seriile de litigii în care temperatura în creștere este cheia de acces la despăgiri. Potrivit lui Muellner, ultimul val de căldurățintuit la întreg continentul l-a determinat să își intensifice demersul, iar schimbările meteorologice extreme i-ar afecta în mod direct capacitatea de a se deplasa zilnic. La temperaturi în jur de 25 de grade Celsius, mișcările îi devin dificile, iar la peste 30 de grade situația se agravează până într-acolo încât mobilitatea este considerabil redusă, iar utilizarea unui scaun cu rotile electric devine necesară.
Afecțiunea afectează sistemul nervos, astfel încât viteza de transmitere a semnalelor nervoase scade în condiții de temperatură ridicată, ceea ce înseamnă că impulsurile nu mai ajung la mușchi, iar mișcările pe care ar vrea să le realizeze nu se produc. Acest tablou descris de Muellner, fost consultant în domeniul energiei într-un mic oraș din landul Niederösterreich, subliniază impactul direct al căldurii asupra calității vieții cotidiene. În spatele demersului său legal se află critica față de lipsa unui cadru legislativ adecvat pentru a combate schimbările climatice și pentru a proteja categoriile vulnerabile, precum el, precum și nemulțumirea față de soluțiile insuficiente oferite de sistemul judiciar din Austria.
Dacă instanța va da câștig de cauză, el ar putea fi recunoscut drept prima persoană direct afectată de efectele schimbărilor climatice, ceea ce ar deschide calea pentru alte acțiuni similare în cele 46 de țări aflate sub jurisdicția Curții Europene a Drepturilor Omului. Avocata sa, Michaela Kroemer, a indicat că un verdict favorabil ar avea implicații nu doar pentru cazul său, ci și pentru orientarea politicilor climatice ale Uniunii Europene, întrucât Austria face parte din blocul comunitar. În acest context, tema responsabilității legislative în fața provocărilor climatice apare tot mai frecvent în dezbaterea publică.
În conturul discuțiilor internaționale, Uniunea Europeană și-a exprimat, în repetate rânduri, obiectivul de a conduce tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, angajament consolidat în cadrul planurilor menite să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Întrucât efectele extreme ale vremii au lovit deja în multe regiuni, producând temperaturi extreme, incendii și perturbări ale transportului, se deschid argumente pentru o corelare între măsurile de adaptare, cele de reducere a emisiilor și supravegherea dreptului la un mediu sănătos.
Contextual, aceste evoluții provin în paralel cu evenimente globale prin care comunitățile încearcă să gestioneze impactul schimbărilor climatice asupra vieții cotidiene, de la mobilitatea persoanelor afectate de temperaturi ridicate la provocările infrastructurii în perioadele de valuri de căldură. În acest tablou amplu, cazul bărbatului din Austria evidențiază necesitatea reglementărilor clare, cu efecte reale asupra drepturilor persoanelor vulnerabile, precum și importanța unei acțiuni guvernamentale responsabile în fața fenomenelor meteorologice extreme.
