Cum să nu te otrăvești vara: cele 4 alimente depozitate greșit
Păstrarea alimentelor la temperatura ambiantă pentru perioade îndelungate, în sezonul estival, poate crește semnificativ riscul de intoxicații alimentare. Un specialist în terapie intensivă explică care sunt patru alimente comune care se află în fața unui risc mai mare de contaminare în condiții de căldură excesivă, iar consumul acestora poate provoca diaree ori alte tulburări gastro-intestinale. Se subliniază faptul că, pe termen lung, efectele pot deveni serioase pentru sănătate, iar persoanele cu un sistem digestiv sensibil sau cele care preferă să păstreze resturile în încăperi în așteptarea refrigerării ar trebui să manifeste o precauție sporită.
Primul element este orezul rămas, lăsat la temperatura camerei după ce a fost gătit, despre care se poate presupune că menține o oarecare igienă prin acoperire. Însă această practică poate transforma orezul într-un mediu favorabil pentru bacteria Bacillus cereus în numai câteva ore, mai ales în timpul verii. Datele științifice indică faptul că timpul necesar formării toxinelor variază în funcție de temperatura la care a fost expus produsul: la 20°C sunt necesare aproximativ 16 ore, la 30°C aproximativ 8 ore, iar la 35°C doar 4 ore. În același interval, bacteriile pot atinge niveluri periculoase în aproximativ 2 ore. Toxinele produse sunt rezistente la încălzire, iar o preparare la 126°C timp de 90 de minute nu le distruge în totalitate. În consecință, este recomandat ca resturile să fie consumate cât timp sunt calde, să fie refrigerate cât încă mai pot fi păstrate la temperaturi suficiente sau să rămână menținute la temperaturi în jur de peste 60°C pentru a inhiba dezvoltarea microorganismelor.
Cel de-al doilea element îl reprezintă sosurile și condimentele precum sosul de stridii sau sosul de soia. Mantinerea acestor produse la nivelul blatului, în ideea că sarea ar conserva, poate permite multiplicarea bacteriilor sau mucegaiului, în lipsa refrigerării după deschidere. Sosul de stridii și sosul de soia cu conținut redus de sodiu au fost asociate cu riscul de contaminare cu Salmonella, care poate declanșa vărsături, diaree, febră și dureri abdominale. Un studiu de specialitate a arătat că, în condiții de păstrare la temperatura camerei, multiplicarea bacteriană a sosului poate deveni evidentă după câteva săptămâni, iar chiar dacă gustul și mirosul rămân normale, nu trebuie să se amintească de o siguranță crescută. Recomandarea este de a păstra condimentele deschise în frigider și de a le consuma într-un termen rezonabil, optând la ambalaje flexibile, care pot oferi protecție suplimentară față de recipientele de sticlă.
Al treilea aspect se referă la cuburile de gheață. Dacă după consumul unui mult gustat este posibil să apară o stare neplăcută, răul poate proveni de la gheață decât de la temperatura băuturii. Într-un studiu din ultimul deceniu a fost identificată o prezență semnificativă de Escherichia coli în bucatele de gheață procurate din diverse puncte de vânzare, ceea ce indică potențialele riscuri generate de mașinile de producere a gheții, atunci când nu se aplică practici stricte de igienă sau de utilizare a ustensilelor dedicate, curate.
Pe lângă aceste observații, este esențial să se acorde o atenție sporită modului în care alimentele și băuturile sunt depozitate în timpul verii, pentru a preveni apariția tulburărilor gastro-intestinale și a complicațiilor mai serioase. O igienă riguroasă, respectarea intervalelor de temperatură recomandate pentru depozitare și consumarea produselor înainte de data de expirare contribuie semnificativ la menținerea unui nivel adecvat de siguranță alimentară. În contextul unor simptome persistente sau în cazul persoanelor cu imunitatea compromisă, este indicat să se solicite consilierea unui specialist pentru evaluări suplimentare și sfaturi personalizate.
