Cum fac italienii și spaniolii față de temperaturile peste 40°C: obiceiuri străvechi din zonele caniculare
În timp ce multe state din Europa încă se adaptează la schimbările climatice, locuitorii din sudul continentului au folosit de zeci de ani metode simple pentru a face față mai ușor temperaturilor exterioare extreme. Experții susțin că o parte dintre aceste practici pot fi utile și în România în perioadele cu temperaturi foarte ridicate. Unul dintre principalele obiceiuri este menținerea locuinței complet izolate în intervalele cele mai fierbinți ale zilei. Deși la prima vedere pare contraintuitiv, ferestrele rămân închise, iar obloanele, jaluzele sau perdelele sunt trase pentru a împiedica intrarea razelor solare și a aerului încărcat de căldură. Aerisirea se realizează doar foarte devreme dimineața sau în timpul nopții, când scade temperatura. Specialiștii subliniază că această metodă poate reduce semnificativ temperatura interioară fără a apela în mod constant la aparatul de aer condiționat.
Spațiile climatizate în orașe devin adevărate refugii publice în timpul celor mai intense ore de căldură, fiind biblioteci, muzee sau centre culturale gratuite unde oamenii se pot răcori. Modelul este în curs de adopţie în diverse țări europene afectate de valuri de căldură.
Programul zilnic din multe regiuni mediteraneene este adaptat la căldură, cu activități reduse în timpul după-amiezei. Între prânz și după-amiază, oamenii limitează deplasările și efortul fizic, iar după ora 16:00, când temperatura scade, viața își reia ritmul normal: magazinele se redeschid, iar terasele se umplu de oameni. Specialiștii afirmă că această reorganizare a programului contribuie la diminuarea riscului de insolație și epuizare cauzate de căldură.
În Sicilia, o particularitate locală constă în absența aerului condiționat în multe locuințe. Locuitorii folosesc metode tradiționale pentru a se răcori: ferestrele și obloanele rămân închise pe timpul zilei, se optează pentru materiale deschise la culoare pentru a reflecta lumina, ventilația se intensifică noaptea, iar umezeala introdusă prin udarea hainelor sau a cearșafurilor creează un efect de răcire prin evaporare.
Dieta joacă, de asemenea, un rol important în gestionarea senzației de căldură. În zilele toride, mesele sunt de obicei ușoare și bogate în conținut de apă: salate cu roșii și castraveți, fructe precum pepenele, supe reci și o hidratare constantă, cu un consum redus de alcool. Nutriționiștii recomandă evitarea preparatelor grele și încărcate, deoarece procesul de digestie poate crește temperatura corporală.
Valul de căldură continuă să afecteze numeroase zone ale Europei, iar regiuni ca Italia, Spania și țările din Balcani se confruntă cu valori ale temperaturilor neobișnuit de ridicate pentru această perioadă a anului. Meteorologii avertizează că vremea extremă ar putea persista, influențând atât viața cotidiană, cât și activitățile economice. În contextul acestei situații, adaptarea obiceiurilor de zi cu zi poate oferi o gestiune eficientă a confortului termic, fără a recurge în mod constant la instalațiile de climatizare.
