Buletinul electronic se modifică. Zeci de reclamații privind amplificarea procedurilor birocratice

Într-un demers menit să eficientizeze relația dintre cetățeni și stat, o platformă guvernamentală denumită Fără hârtie a fost lansată acum aproximativ o lună și a fost rapid adoptată ca modalitate centralizată de raportare a disfuncționalităților din administrația publică. Regândind procesele interne, autoritățile sunt în proces de identificare a principalelor obstacole semnalate de utilizatori și anunță că lucrează la soluții menite să simplifice fluxurile administrative în contextul digitalizării documentelor de identitate, un proces care a scos în evidență practici birocratice învechite sau redundante.

Conform reprezentanților instituțiilor, rolul platformei este acela de a detecta în timp real situațiile în care funcționarea statului este deficitară și de a facilita corectarea lor, într-un paralelism între raportare și acțiune. Noul ansamblu de măsuri apare în contextul unor sesizări repetate privind solicitări de documente care, în special, figurează deja în bazele de date ale statului. Astfel, în timpul reînnoirii actului de identitate, unele persoane au fost nevoite să prezinte din nou certificatul de naștere, deși acesta era înregistrat încă din primul moment al emiterii actului. Aceleași situații au fost înregistrate și în cazul persoanelor divorțate, pentru care a fost solicitată din nou hotărârea de divorț, ori al celor căsătoriți, care trebuiau să aducă certificatul de căsătorie. În anumite cazuri s-a cerut, de asemenea, extrasul de carte funciară, în pofida faptului că datele necesare se regăsesc deja în bazele Agentiei Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Sesizările privesc, de asemenea, modalități de acces la servicii, inclusiv proceduri care vizează minorii, unde în unele situații este solicitată prezența ambilor părinți, în timp ce legislația prevede posibilitatea prezenței unui singur părinte. Utilizatorii au semnalat și orarul redus al ghișeelor, fapt ce i-a obligat pe mulți să își ia zile libere pentru a depune sau a ridica documente. O altă dificultate menționată este schimbarea seriilor și numerelor actelor de identitate, o situație care a creat și provocări în relația cu instituții precum cele ale băncilor, unde noile date nu sunt întotdeauna actualizate prompt.

În ceea ce privește cadrul legislativ, autoritățile au pregătit un pachet care propune absolutizarea verificării datelor persoanelor direct în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, eliminând necesitatea prezentării copiilor documentelor. Propunerea vizează atât administrația centrală și locală, cât și alte entități care prestează servicii publice, inclusiv notarii. De asemenea, proiectul stabilește interzicerea solicitării sau reținerii copiilor în funcție de actele de identitate, iar nerespectarea acestor reguli poate atrage amenzi semnificative, variind între două mii și trei mii de lei.

Acest pachet legislativ se integrează într-un plan mai amplu de digitalizare a administrației, cu scopul de a reduce birocrația și de a elimina cerințele redundante referitoare la documente. Deși direcția către digitalizare este clară, implementarea rămâne o sarcină complexă, care necesită adaptări și clarificări în practică, pentru a asigura fluidizarea relației dintre cetățeni și instituții. Sensul general al inițiativei este de a crea un cadru administrativ mai eficient, în care contribuabilii să poată interacționa cu autoritățile într-un mod simplificat, sigur și transparent, evitând solicitări inutile și redundante care pot complica procesul de modernizare a serviciilor publice.