Salariul minim crește de la 1 iulie: cât va ajunge în buzunarele românilor
Aproape de un milion de români plătiți cu salariul minim vor resimți, odată cu creșterea legislativă, un impact net limitat, în timp ce un procent semnificativ din majorare se va duce în conturile statului sub formă de contribuții și taxe. Potrivit datelor disponibile, majorarea nivelului salarial minim va duce la un plus în venitul net al lunii pentru aproximativ 125 de lei, în timp ce angajații aflați în plafonul salarial apropiat de minim vor observa creșteri mult mai reduse, de doar câteva zeci de lei. Însă efectul asupra bugetelor persoanelor dependente de acest segment este în mare măsură compensat de efectul fiscal în general.
Dincolo de sfera salarială, opinia experților este că această măsură avea și un impact fiscal semnificativ, ceea ce obligă angajatorii să suporte costuri sporite în componenta salarială. Astfel, o parte din majorare se transferă în bugetul de stat prin creșterea sumelor colectate din contribuțiile la pensii și asigurări de sănătate, precum și a impozitului pe venit. În consecință, administrația publică poate înregistra este o creștere a veniturilor la buget, în timp ce angajații vor resimți efectul majorării într-o proporție promițătoare de relativ redusă.
Experții atrag atenția asupra dimensiunii financiare a acestei măsuri pentru mediul de afaceri, în special în contextul în care costurile cu salariile cresc. Pentru fiecare angajat plătit cu salariul minim, firmele pot vedea o creștere a costurilor totale de aproximativ 300 de lei pe lună. În cazurile în care companiile au un număr semnificativ de lucrători în această categorie, impactul poate acumula sume considerabile în cursul unui an, trecând adesea de ordinul zecilor de mii de lei. Antreprenorii avertizează că aceste costuri noi pot determina amânarea investițiilor, ajustări ale planurilor de extindere și poate chiar creșterea prețurilor pentru consumatori, pentru a compensa unele dintre creșterile de cheltuieli.
Mediul economic reiterează faptul că majorarea survine într-un context deja complicat, marcat de incertitudine și de costuri în creștere, precum și de instabilitate politică. Reprezentanți ai patronatelor subliniază că multe firme se confruntă cu dificultăți financiare înaintea acestei modificări, și că noile obligații salariale ar putea amplifica ceea ce este deja o situație delicată. În același timp, unii angajați nu consideră suplimentul ca fiind suficient pentru a contracara efectele scumpirilor înregistrate în ultimii ani.
La nivel european, țara noastră își menține poziția printre statele cu salarii minime relativ reduse. Conform evaluărilor comparate, doar două state din spațiul european, Bulgaria și Letonia, înregistrează salarii minime mai mici decât cele ale României, în timp ce majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene depășesc pragul de 1.000 de euro pe lună. Contextul este în continuare caracterizat de un decalaj semnificativ între țările membre în ceea ce privește nivelul de salarizare minimă și ajustările aferente acesteia, ceea ce influențează atât dinamica pieței muncii, cât și evoluția costurilor pentru agenții economici.
