Kane diferit în acest Mondial, spune Shearer
A trecut puțin peste patru meciuri și 269 de minute până când Harry Kane a reușit să atingă prima distanță pe poartă la Cupa Mondială 2022 din Qatar, iar progresele lui în turneu au fost însoțite de o stare de oboseală resimțită încă din primele confruntări. În această ediție însă lucrurile nu pot sta altfel: atacantul are în frunteul său a doua reușită în victoria cu 4-2 în fața Croației, semn că se află într-o formă mentală și fizică înaltă după o perioadă în care, la turneele majore, jocul său consta în reveniri orderate în dictare de echipă.
Pentru un atacant, obiectivul principal într-un turneu important este să pornească cu dreptul, iar mie mi-a revenit plăcerea de a mă identifica cu această presiune în 1998, când cu Anglia am învins Tunisia în primul meci de la Cupa Mondială și, ca ofițer, am simțit cum responsabilitatea mea de căpitan și principal marcator al echipei se traduce într-o senzație uriașă de ușurare. Pentru Kane, exact aceleași sentimente au fost suficiente pentru a înțelege cum ar trebui să se simtă acum, după modul în care a evoluat partida cu Croația. După săptămâni de așteptare, de la tribune este greu să vezi rivalii precum Kylian Mbappe, Erling Haaland sau Lionel Messi în plină formă, marcând în mod repetat, iar dorința de a te alătura festivității este imensă pentru el, pentru echipa națională și pentru fanii din Anglia.
Este impresionant faptul că Kane a deschis scorul la numai 12 minute în jocul său de început, urmând ca apoi să mai înscrie încă odată, o realizare care constituie un semnal clar pentru toți cei implicați în această aventură. În Qatar, momentul în care a reușit să trimită mingea în plasă a venit în optimul său, în optimul moment, iar reacția sa în fața așteptărilor este un indicator al încrederii sale în propriile posibilități. Această stare de spirit pare să se fi maturat în timp, iar în comparație cu Europa din 2024, Kane apare mult mai în formă și mai încrezător.
În analiza evoluției lui Kane la turneu, o comparație cu situația din Rusia, în 2018, este destul de relevantă. Atunci, în primele două meciuri, el a înscris cinci goluri, contribuind decisiv la calificarea Angliei în optimile de finală și la obținerea Gheții de Aur. Acum, cu grupe având în fața sa adversari redutabili, inclusiv o confruntare cu Ghana și Panama în următoarele partide, ochii multor suporterii sunt ațintiți asupra evoluției sale, iar energia sa pare să fie de asemenea un semn al victoriei.
Dincolo de goluri, este reconfortant să observi că Kane se prezintă într-o stare fizică superioară. După startul lent din Qatar, mulți observatori nu îl considerau 100% pregătit pentru turneele continentale, iar modul în care a fost configurată echipa în acea perioadă a făcut dificilă exploatarea potențialului său la nivel maxim. Când atacantul coboară în zona centrală pentru a primi mingea, nu se regăsește întotdeauna o soluție clară de deschidere pe-planul ofensiv, iar adversarii au fost mai mulți în momentul deciziilor. O consecință a acestei strategii a fost consolidarea unui bloc defensiv suplimentar în zona mediană a terenului, reducând spațiul disponibil pentru construcția atacurilor.
În prezent, sub conducerea lui Thomas Tuchel, situația s-a schimbat vizibil. Echipa lui Kane adoptă un model în care atacantul este utilizat cu o frecvență mai mare, asemănător cu modul în care echipa bavareză își folosește punctul central. Tuchel, care a lucrat anterior cu Kane la Bayern, știe cum să extragă maximum din capacitățile sale, în același timp înțelegând că această sinergie este esențială pentru speranțele Angliei în turneul nord-american.
La meciul cu Croația, Kane a fost în centrul acțiunii: revenind în joc pentru a da impulsul ofensiv, el a fost sprijinit de subsequentii săi compatrioți, cum ar fi Noni Madueke, Jude Bellingham sau Anthony Gordon, care au accelerat și au creat probleme pentru apărarea adversă prin viteza și energie. În plus, evoluția sa indică o condiție fizică marcată de rezistență și de o firească dorință de a se implica în acțiunile echipei încă din start.
Desigur, evaluarea finală a evoluției sale va depinde de rezultat și de modul în care Anglia își va menține ritmul în următoarele confruntări. Însă schimbările aduse de Tuchel în ceea ce privește poziționarea, ofensiva și sincronizarea cu coechipierii, împreună cu maturitatea și consistența lui Kane, creează premisele pentru o cale posibilă spre avancruri în fazele superioare ale competiției. Rămâne doar să vedem cum se va compune de acum încolo jocul Angliei și dacă atașamentul la fluiditatea ofensivă va deveni diferențiatorul în confruntările următoare.
