România și Europa investesc masiv în gaze, avertizează un nou raport despre riscurile ascunse
O analiză efectuată de o organizație pentru mediul energetic, citată ulterior de un portal de știri, susține că statele europene pregătesc aproape 60 de gigawați de capacități noi de producție pe bază de gaze naturale. Conform autorilor raportului, aceste proiecte ar putea consuma anual aproximativ 28 de miliarde de metri cubi de gaz, menținând astfel dependența Blocului comunitar de importuri de hidrocarburi pentru mulți ani. Documentul apare într-un context în care prețurile la energie au înregistrat creșteri semnificative după recentele evoluții geopolitice, iar stocurile în Uniunea Europeană erau deja la niveluri mai reduse față de perioadele anterioare. Semnatarii avertizează că atât populația, cât și companiile vor suporta în continuare costuri ridicate pentru energie, în timp ce investițiile în noi centrale pe gaz ar putea crește vulnerabilitatea la viitoarele șocuri de preț.
Raportul ridică România drept exemplu în analiza sa, indicând faptul că implicarea statului în sectorul gazelor naturale influențează deciziile de securitate energetică. Printre proiectele menționate se numără dezvoltarea din Marea Neagră, derulată de companiile de stat și private, despre care se estimează că ar putea crește semnificativ producția națională de gaze după intrarea în exploatare. De asemenea, este menționată o centrală pe gaz aflată în discuție, destinată să devină una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Însă analiza ridică și întrebări privind rentabilitatea pe termen lung a unor investiții de amploare în gaze, în contextul obiectivului Europei de a reduce emisiile și de a crește ponderea energiei regenerabile.
Susținătorii acestor noi capacități argumentează că ele ar asigura stabilitatea sistemului energetic în perioadele în care producția din surse regenerabile variază semnificativ. Criticii avertizează însă că investițiile mari în gaze ar putea deveni bazele unui cost semnificativ pe durata de viață a proiectelor, din cauza riscului de volatilitate a pieței. Ei propun alternative mai eficiente din punct de vedere financiar, precum soluții de stocare energetică prin baterii, digitalizarea rețelelor și flexibilizarea consumului, care ar putea reduce dependența de importurile de hidrocarburi.
Raportul solicită liderilor europeni să adopte o strategie clară pentru reducerea dependenței structurale de petrol și gaze, în paralel cu accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, în capacități de stocare și în infrastructura electrică. Deși Uniunea Europeană a propus măsuri menite să întărească securitatea energetică, autorii studiului consideră că aceste inițiative nu ar ajunge să elimine pe deplin vulnerabilitatea regelată de fluctuațiile pieței internaționale a combustibililor fosili. În concluzie, documentul invită la o Agenda europeană ce combine tranziția spre surse curate cu instrumente pentru stabilitatea rețelei, în timp ce se reducă expunerea la riscurile externe.
Textul rămâne în tonul informativ și analizator, oferind o imagine echilibrată asupra avantajelor și limitelor capacităților pe gaze, în contextul țintelor de decarbonare. Într-o perioadă de transformări energetice accelerate, obiectivul este acela de a asigura accesul la energie la prețuri rezonabile, concomitent cu diminuarea impactului asupra mediului, prin opțiuni mixte între producția internă, importuri responsabile și investiții în tehnologiile viitorului.
