Ministrul Mediului anunță un mecanism masiv de finanțare pentru combaterea dezastrelor naturale

Măsura avansează înființarea unui fond național dedicat finanțării infrastructurii esențiale pentru prevenirea inundațiilor, cuprinzând lucrări precum baraje, diguri și poldere, în contextul unei nevoi de finanțare estimată la zeci de miliarde de lei în următorii 15 ani. În descrierea obiectivului proiectului, oficialii susțin că scopul este să se creeze o oportunitate echitabilă în accesul la investiții publice critice, asigurând un cadru financiar pentru amenajările necesare protecției. Conducătorii proiectului au subliniat faptul că necesarul de finanțare pentru aceste intervenții este semnificativ și resting pe mai multe scenarii analizate, inclusiv de instituții internaționale, variind în funcție de nivelul investițiilor asumate.

În scenariile prezentate, alocarea minimă, destinată exclusiv lucrărilor de urgență sau ultracritice, se ridică la 26,8 miliarde de lei pentru următorii 15 ani. Un posibil scenariu cu alocări parțiale ar duce valoarea la aproximativ 31 de miliarde de lei, în timp ce un plan de sustenabilitate, care include lucrări opționale, ar indica în jur de 35 de miliarde. În varianta considerată ideal, ce cuprinde atât întreținerea, cât și proiecte noi de infrastructură, estimarea, conform analizelor, ajunge la aproximativ 40 de miliarde de lei. Exponenții oficiali subliniază că, în prezent, aceste sume nu sunt acoperite de bugetele existente, iar lipsa finanțării împiedică demararea unor lucrări esențiale.

O parte din mesajul oficialilor se axează pe riscurile aferente nefinanțării adecvate a protecției împotriva inundațiilor, atrăgând atenția asupra creșterii vulnerabilității comunităților și a costurilor suplimentare pentru stat pe termen lung. În acest context, se arată că, fără consolidarea fondului dedicat investițiilor în infrastructură, situația poate evolua spre situații în care viața oamenilor este pusă în pericol anual. În comunicat se precizează că proiectul a fost elaborat în dialog cu autoritățile europene și în cadrul reformelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind exclusă ideea unei taxe directe pe apă pentru populație.

Nivelul de impact asupra cetățenilor este discutat în termeni de oportunitate de a menține costurile sub control, cu estimări privind eventuale majorări minime. Ministrul afirmă că orice creștere în prețuri ar putea fi limitată, iar dacă operatorii ar transfera o parte din costuri către utilizatori, impactul pe consum ar rămâne scăzut. În eventualitatea unei transferări integrale către populație, estimarea ar fi de aproximativ 0,01 lei per metru cub. De asemenea, s-a precizat că bugetul alocat pentru infrastructura de prevenire a inundațiilor a înregistrat o majorare semnificativă, de la 50 de milioane de lei la 250 de milioane de lei în acest an, iar obiectivul este creșterea investițiilor în reducerea riscurilor climatice și în protecția comunităților.

Impactul multianual al proiectului se reflectă în stabilizarea și consolidarea capacităților de apărare împotriva pagubelor generate de fenomenele hidrometeorologice extreme, oferind o rețea de apărare mai robustă pentru zonele vulnerabile și pentru comunitățile cu expunere ridicată la riscuri. Beneficiile anticipate privesc nu doar consolidarea infrastructurii existente, ci și implementarea de proiecte noi dedicate îmbunătățirii rezilienței la nivel național, cu impact pozitiv asupra siguranței cetățenilor, asupra mediului și asupra economiei locale. În acest cadru, inițiativa se înscrie într-un plan mai amplu de adaptare la schimbările climatice, cu miză pe creșterea capacității de reacție și reducerea costurilor asociate cu dezastrele hidrologice.