Ungaria taie drastic salariile politicienilor în timp ce România discută majorări salariale
Parlamentul Ungariei a adoptat o lege ce marchează una dintre cele mai semnificative reduceri ale veniturilor demnitarilor din această perioadă, o măsură prezentată ca o încercare de a alinia salariile politicienilor la nivelul venitului mediu din economie. Noua reglementare vizează o gamă largă de funcții publice, de la parlamentari și miniștri la secretari de stat și chiar la prim-ministru, fiind promovate într-un context în care veniturile demnitarilor au crescut în ultimii ani în tandem cu creșterea salariului mediu brut la nivel național. Legea a fost văzută ca parte a unui pachet de reforme destinat să reducă decalajul dintre venituri și traiul mediu al populației, în concordanță cu obiectivele unui nou orizont politic menționat în programul de guvernare.
Proiectul a fost sprijinit de formațiuni apartenente opoziției, iar susținerea sa a venit chiar și din partea partidelor care anterior anunțaseră intenția de a susține netezirea privilegiilor politice. În cadrul acestei inițiative, autorii au articulat argumentul potrivit căruia o reformă de amploare în ceea ce privește remunerarea oficialilor reprezintă o măsură de responsabilitate fiscală, menită să diminueze diferențele dintre salariații din economie și liderii politici, având în vedere ritmul creșterii economice.
Sistemul existent din 2018 prevedea ca indemnizația de bază a parlamentarilor să fie calculată în funcție de salariul mediu brut din economie. Pe fondul evoluției salariilor în ultimii ani, veniturile demnitarilor au crescut în mod proporțional. În 2026, indemnizația de bază a unui deputat sau senator a atins pragul de aproximativ 2,18 milioane de forinți brut pe lună. Noua reglementare stabilește un nou coeficient de calcul ce reduce dramatic această bază, rezultând într-un nivel estimat la circa 1,31 milioane de forinți brut lunar. Diferența este semnificativă, fiind estimată la aproximativ 873.000 de forinți în fiecare lună, ceea ce echivalează cu peste 10,4 milioane de forinți anual. Această scădere influențează în lanț și indemnizațiile aferente funcțiilor de conducere din cadrul Parlamentului, care au fost în trecut stabilite prin multiplicarea indemnizației de bază.
Impactul resimțit este mai accentuat printre persoanele aflate în poziții-cheie în legislativ, printre care președinți de comisii, lideri de grupuri parlamentare și membrii conducerii instituției. Conform noilor reguli, veniturile acestora vor fi reduse în mod obiectiv. De exemplu, președintele Parlamentului este așteptat să înregistreze un salariu lunar brut în jur de 3,81 milioane de forinți, comparativ cu aproximativ 5,9 milioane de forinți înainte de intrarea în vigoare a modificărilor. De asemenea, vicepreședinții și liderii grupurilor parlamentare vor resimți reduceri semnificative ale veniturilor lunare, în concordanță cu noile mecanisme de calcul introduse prin lege.
Nu sunt afectate doar veniturile de bază, ci și cadrul financiar dedicat activității curente a parlamentarilor. Fondurile destinate chiriei și cazării, cheltuielilor pentru birouri parlamentare și sprijinului pentru personalul angajat de către parlamentari au fost plafonate, iar rambursarea separată pentru telefonia mobilă a fost eliminată. În practică, aceste modificări reduc un set de facilități și resurse care până acum susțineau funcționarea zilnică a demnitarilor, obligându-i să reevalueze modul în care își gestionează activitatea, comunicarea cu alegătorii și costurile asociate activității parlamentare.
În ansamblu, măsurile promovate au fost prezentate ca parte a unui plan guvernamental de consolidare a fiscalității și a responsabilității bugetare, cu scopul de a restrânge privilegiatele de natură salarială în segmentul politic. O parte a opiniei publice salută acest demers ca pe o măsură de reformă necesară pentru restabilirea încrederii în instituții, în timp ce alții avertizează că reducerea fondurilor operaționale ar putea afecta capacitatea conducerii Parlamentului de a coordona activități legislative eficiente sau de a menține comunicarea facilă cu cetățenii. Rămâne de văzut cum vor transpune representativele și reprezentanții din legislativ aceste schimbări în activitatea lor zilnică, precum și cum vor influența percepția publică despre integritatea și responsabilitatea clasei politice pe termen lung. În opera sa editorială, această reformă reflectă o presupusă orientare spre echilibrarea remunerației publice cu realitățile economice ale cetățenilor, însă efectele practice asupra funcționării Parlamentului și asupra încrederii cetățenilor vor fi evaluate în timp.
