Dacia Mioveni la răscruce începând cu 6 iulie

​Grupul Renault România a anunțat marți lansarea unui program de plecări voluntare destinat aproximativ 200 de angajați din cadrul companiilor Automobile Dacia și Renault Technologie Roumanie, cunoscută sub acronimul RTR. Este pentru prima dată când RTR figurează în această schemă de plecări, semn că restructurările nu mai vizează doar secțiunile de producție din Mioveni și activitatea de suport, ci includ și fluxuri de cercetare și dezvoltare. Contextul general al deciziilor industriale la nivel internațional a făcut ca acest pas să devină o opțiune strategică, în vederea alinierii capacităților la noile direcții de ansamblu ale grupului.

Programul se adresează exclusiv angajaților cu contracte pe durată nedeterminată din departamentele vizate de reorganizări, finalizări de proiecte sau desfiinări de posturi, iar încetarea contractelor de muncă, în condițiile acceptării reciproce, va demara începând cu data de 6 iulie 2026. Pentru a stimula participarea, Renault a pregătit pachete compensatorii atent diferențiate în funcție de vechimea în cadrul companiilor grupului. Astfel, pentru o vechime de până la doi ani se acordă 45.000 de lei net, între doi și patru ani – 85.000 de lei net, între patru și opt ani – 125.000 de lei net, între opt și doisprezece ani – 150.000 de lei net, între doisprezece și douăzeci și doi ani – 180.000 de lei net, iar peste doisprezece ani se oferă 210.000 de lei net. Reprezentanții grupului descriu măsura drept una proactivă, menită să ofere salariaților o tranziție în condiții de protecție socială pe măsura ajustării necesare a competențelor la obiectivele noii strategii globale futuREady, menită să consolideze capacitatea de adaptare a organizației în fața schimbărilor tehnologice și de piață.

De ce acum? Planurile de restructurare vin într-un moment în care Mioveniul, vechea bază de producție tradițională a mărcii Dacia, își vede rolul reconfigurat în contextul unor proiecte majore care o ocolesc. Un nou crossover de segment C, cunoscut drept Striker și estimat la un preț de pornire de sub 25.000 de euro, va fi asamblat în uzina Oyak Renault din Bursa, Turcia, în vreme ce, anterior, producția era preconizată în România sub numele de cod C-Neo. Această mutare consolidează uzina turcă ca hub regional, în timp ce fabrica de la Mioveni rămâne axată în principal pe modelele Duster și Bigster. În același peisaj, noua electrică urbană a Daciei, construită pe baza platformei Renault Twingo, va fi produsă în Slovenia, la Novo Mesto. În esență, marca va avea activități de producție în cinci țări, respectiv România, Maroc, China, Turcia și Slovenia, iar două dintre principalele lansări ale momentului vor – în mod explicit – să ocolească țara de origine a mărcii.

Fenomenul de costuri crescute, în contextul inflației și al volatilizării piețelor, se reflectă în planificările grupului. În această cheie, evoluția recentă indică un segment de costuri ridicate și o încetinire a efectivelor în activitatea de producție: în aprilie 2026, producția cumulată între Uzina de la Mioveni și Centrul de producție Ford Otosan Craiova s-a situat la 31.450 de unități, în scădere cu 28,9% față de aprilie 2025, iar 2026 este conturat ca al patrulea an la rând în care volumul producției la Mioveni înregistrează o scădere.

În această analiză a situației industriale, planurile de relocare și interiorizarea competențelor par să răspundă unei realități mai ample: provocările structurale ale sectorului automotive din România și dinamica globală a producției. Deciziile luate de Grupul Renault România reflectă o tendință de adaptare la noile domenii de activitate ale grupului, cu accent pe o combinare între producție, inginerie și cercetare-dezvoltare, pentru a menține competitivitatea într-un context în care fluxurile globale de producție se reconfiguri.

În această manieră, activitatea Dacia se orientează către un model de operare care să susțină o prezență diversificată în mai multe piețe, cu o atenție sporită față de planurile de dezvoltare a noilor vehicule electrice urbane și de segmente noi de piață. În timp ce Mioveniul își recalibrează profilul pentru a se concentra pe vânzări și lansări relevante pe plan local, o parte semnificativă a programelor noi se pregătește în alte zone, punând în valoare capacitatea industriei românești de a-și reconfigura structura pentru a răspunde cerințelor unui portofoliu din ce în ce mai amplu și mai complex. Astfel, contextul actual este marcat de o interacțiune între necesitatea restructurării, oportunitățile de recalificare a angajaților și obiectivele strategice de viitor, în aliniere cu o viziune care vizează consolidarea poziției pe termen lung a grupului pe piețele regionale și internaționale.