Risc de recesiune în economie, leul se depreciază semnificativ și deficitul bugetar crește

În luna aprilie, indicatorul general al încrederii macroeconomice a rămas relativ stabil la nivelul de 38,1 puncte, sugerând o imagine echilibrată a percepțiilor privind evoluția economiei. Din punct de vedere al componentelor, indicatorul condițiilor curente a înregistrat o ușoară deteriorare, scăzând cu 0,7 puncte, în timp ce indicatorul privind anticipațiile a crescut cu 0,2 punti, ceea ce a determinat o creștere netă de 0,1 punct în scorul general. Această dinamica indică o menținere a încrederii pe termen mai lung, în condițiile în care percepțiile asupra stadiului actual al economiei efectuează o schimbare modestă.

Contextul pieței valutatore a fost marcat de o depreciere a leului, amplificată de o serie de factori de risc atât externi, cât și interni. În această cheie, moneda națională a înregistrat o evoluție negativă față de principalele referințe, depășind nivelurile exprimate în previziunile pentru orizonturi de șase luni și de doisprezece luni. În paralel, perspectivele privind creșterea economică pentru anul în curs s-au constrâns semnificativ, în timp ce riscul de recesiune pentru anul următor a crescut substanțial, influențând atât deciziile de investiții, cât și așteptările despre evoluția economiei în ansamblu.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni, până în mai 2027, a înregistrat o ușoară diminuare și a ajuns la 7,41%. Din ansamblul respondenților, aproximativ 46% se așteaptă la o scădere a inflației față de nivelul actual, în timp ce 31% anticipează o creștere, iar restul consideră că evoluția va rămâne relativ moderată. În contextul cursului de schimb EUR/RON, circa patru din cinci participanți estimau o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar aproximativ 12% previzionau o stagnare. Astfel, media anticipată pentru orizontul de 6 luni indica un nivel de aproximativ 5,1650 lei pentru un euro, iar pe termen de 12 luni, 5,2252 lei pentru un euro.

Sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii aprilie, cu participarea unor actori din medii economice variate, ceea ce conferă o imagine cu un grad crescut de reprezentativitate pentru percepțiile despre evoluția macroeconomică, inflația, cursul de schimb și dinamica pieței imobiliare. În această ordine de idei, estimările legate de piața imobiliară indică faptul că 64% dintre respondenți se așteaptă la o stagnare a prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, iar 72% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 28% consideră că nivelul este corect evaluat.

Din perspectiva finanțelor publice, deficitul bugetar pentru anul 2026 a fost revizuit în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de evaluarea anterioară, stabilind o medie în jurul a 6,4% din produsul intern brut. În același timp, așteptările privind creșterea economică pentru 2026 au fost reduse semnificativ, ajungând la o medie de 0,4%. De asemenea, datoria publică în raport cu produsul intern brut este previzionată să se majoreze până la aproximativ 62% în următoarele 12 luni, indicând o dificultate în consolidarea fiscală în contextul afluxului de cheltuieli și al creșterii unor riscuri fiscale.

În ceea ce privește evoluția cererii internaționale pentru petrol, participanții la sondaj estimează un preț mediu al țiului Brent de circa 93 de dolari pe baril în anul următor, un nivel cu aproximativ 10 dolari mai mic decât cel estimat în exercițiul anterior. Această perspectivă ar putea influența atât costurile de producție, cât și deciziile de investiții în sectoarele economice dependente de costul de energie, într-un moment în care volatilitatea piețelor financiare rămâne în prim-plan.

În ansamblu, aceste rezultate oglindesc o imagine a unei economii aflate într-un interval de volatilitate, cu o încredere macroeconomică relativ stabilă în fața unor riscuri asociate tuturor componentelor cheie: inflația, dinamica cursului de schimb, evoluția cererii interne și evoluția contului extern. În scenarii viitoare, flexibilitatea politicilor fiscale și monetare, împreună cu capacitatea de a gestiona incertitudinile din piețele internaționale, vor fi decisive pentru modul în care se vor modifica așteptările pe termen mediu și lung.