PÎCCJ și Administrația Prezidențială deschid Grupul de Dialog
La data de 21 mai 2026 a avut loc prima reuniune de lucru dedicată impactului tehnologiilor de inteligență artificială în faza de urmărire penală, eveniment organizat în colaborare cu o instituție judiciară de nivel înalt, care a asigurat gazduirea întâlnirii. Scopul acestei reuniuni a fost să se clarifice cadrul în care instrumentele de inteligență artificială ar putea sprijini definiția, colectarea și gestionarea informațiilor în procesul penal, precum și să se abordeze impactul lor asupra eficienței activităților din sistemul judiciar.
La întâlnire au participat specialiști din cadrul unor structuri-cheie ale sistemului de drept, dintre care amintim Departamentul Constituțional-Legislativ, precum și reprezentanți ai autorităților responsabile cu urmărirea penală, precum parchete, și din rândul forțelor de ordine, inclusiv instituții dedicate combattei criminalității, precum și cele aflate în fruntea operațiunilor de protecție a frontierelor. Schimbul de opinii a fost orientat spre înțelegerea potențialului practic al AI-ului în contextul unei activități judiciare riguroase, dar și spre identificarea limitărilor etice și procedurale ale acestor două planuri.
Un plan de acțiune orientat spre inovație a fost sprijinit cu convingerea că progresul tehnologic poate aduce îmbunătățiri semnificative, dacă el este integrat într-un cadru interinstituțional bine definit. În acest sens, s-a subliniat necesitatea cooperării dintre diferitele componente ale sistemului pentru a identifica soluții AI care să contribuie la creșterea calității actului de justiție, fără a afecta drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor implicate. În același timp, s-a reliefat importanța menținerii unui echilibru între inovație, eficiență și respectul pentru normele naționale și cele europene aplicabile în protecția datelor.
Pe fond, discuțiile s-au axat pe domeniile concrete în care instrumentele AI ar putea sprijini activitatea procedurală. Printre acestea s-au numărat automatează activități repetitive, sprijin în analizarea documentelor, gestionarea probelor și transcrierea automată a declarațiilor, cu intenția de a reduce timpul necesar soluționării dosarelor și de a optimiza distribuția resurselor umane. Participanții au concluzionat că implementarea unor soluții de acest tip ar putea aduce eficiențe operaționale semnificative, menținând în același timp standardele de calitate a actului de justiție.
Administrația centrală și autoritățile judiciare au subliniat, în continuare, că adoptarea tehnologiilor de inteligență artificială trebuie să se realizeze exclusiv ca un suport tehnic, iar decizia judiciară finală să rămână în sarcina autorităților competente. S-a reiterat angajamentul față de conformitatea cu normele de protecție a datelor și cu drepturile fundamentale, inclusiv în contextul prevederilor relevante la nivel european referitoare la utilizarea inteligenței artificiale. În acest cadru, indicatorii-cheie vizați vor include transparența, responsabilitatea și supravegherea adecvată a aplicațiilor AI în activitatea de urmărire penală, pentru a asigura o echilibrare corectă între inovație și apărarea drepturilor individuale.
În ceea ce privește pașii următori, s-a decis lansarea unui mecanism comun de consultare, organizat sub forma unui chestionar comun destinat identificării nevoilor reale ale instituțiilor implicate. Datele rezultate vor fundamenta un raport de diagnostic, al cărui termen de finalizare este stabilit la cinci luni de la demarare. Evoluția demersului va fi monitorizată în detaliu pentru a permite adaptări și intervenții rapide, dacă este cazul, în cadrul proceselor de modernizare a urmării penale. Lucrările grupului responsabil vor continua, iar obiectivul general este acela de a construi o direcție coerentă pentru utilizarea responsabilă a AI în sistemul de justiție, menținând în același timp un nivel înalt de profesionalism, echitate și protecție a drepturilor fundamentale.
