Filipine refuză categoric ancheta CPI privind miile de morți din războiul lui Duterte împotriva drogurilor

Președintele Filipinelor, Ferdinand Marcos Jr., a respins o investigație a Curții Penale Internaționale, invocând suveranitatea națională și indicând că autoritățile nu vor facilita o anchetă despre operațiunile de asigurare a ordinii în care au fost implicați foști oficiali. Declarația vine în contextul reluării în, sau în evaluare de către CPI, a unor estimate legate de violențele din „războiul împotriva drogurilor” lansat în timpul mandatului anterior al lui Rodrigo Duterte, în care mii de persoane au fost ucise. În comunicarea publică, autoritățile filipineze au subliniat că nu vor coopera cu o investigație externă și au justificat poziția prin faptul că intervenția internațională ar afecta suveranitatea națională.

Marcos Jr. a precizat că investigatorii internaționali care ar veni în arhipelagul asiatic ar avea statut de persoane obișnuite, dar nu ar beneficia de sprijin sau acreditare din partea guvernului. În același timp, a reiterat ideea potrivit căreia intervențiile străine în treburile interne ale Filipinelor nu ar trebui să se producă, iar autoritățile nu ar facilita accesul sau colaborarea în cadrul unei anchete conduse de CPI. Această poziție contrastează cu declarațiile ministrului justiției, făcute cu săptămâni în urmă, potrivit cărora guvernul ar putea facilita o anchetă dacă procedurile legale ar fi respectate, o opțiune pe care susținătorii fostului lider Duterte o consideră problematică din punct de vedere legal.

Vicepreședinta Sara Duterte, fiica fostului președinte, a susținut de asemenea ideea că străinii nu ar trebui să se amestece în treburile Filipinelor și a evitat să se solidarizeze cu vreo procedură care ar putea submina cadrul judiciar național. De cealaltă parte, Filipine a ieșit oficial din cadrul CPI în 2019, în timpul unui decalaj politic major și al disputelor asupra autorității internaționale, decizie prezentată în mod repetat ca un simbol al dorinței de a-și apăra suveranitatea.

Într-un timp în care foștii oficiali și reprezentanții guvernamentali au fost provocați să clarifice pozițiile față de acest tip de mecanisme internaționale, fostul purtător de cuvânt al administrației a reacționat critic față de o posibilă cooperare cu CPI, indicând că ar reprezenta o concesie semnificativă asupra dreptului suveran al țării. De asemenea, se reține că autoritățile au, în trecut, justificat retragerea prin argumente privind autonomia jurisdicției, în timp ce opinia publică și organizațiile pentru drepturile omului continuă să monitorizeze cazuri legate de numărul de decese din operațiunile anti-drog.

Oficial, poliția filipineză a recunoscut în mod formal aproximativ 6.200 de decese asociate campaniei antidrog, o cifră despre care organizațiile pentru drepturile omului susțin că ar subestima sau nu reflectă amploarea reală a tragediilor raportate în comunitățile afectate. Aceste organizații atrag atenția asupra acuzațiilor de execuții extrajudiciare și de mușamalizare a unor infracțiuni, acuzații pe care autoritățile le dezic și le infirmă prin comunicări oficiale, promovând în schimb o viziune asupra necesității de a menține ordinea publică și stabilitatea internă.

Discuțiile privind turnura relațiilor cu instanțele internaționale ilustrează un termen regulat în politica filipineză contemporană: tensiunea dintre nevoia de responsabilizare pentru eventualele abuzuri și constrângerile puse de suveranitate asupra intervențiilor externe. În acest context, afirmațiile diverse ale reprezentanților guvernului și comentariile din aliații politici reflectă o poziție comună de echilibru între asigurarea ordinii interne, protejarea imaginii internaționale a țării și respectarea principiilor despre cum ar trebui gestionate situațiile de încălcare a drepturilor, în timp ce comunitatea internațională continuă să urmărească evoluțiile în ceea ce privește justiția pentru victimele violențelor legate de droguri.