BNR menține dobânda de referință neschimbată pentru românii cu credite

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în cadrul ședinței de vineri, 15 mai 2026, să păstreze nemodificate indicatorii principali ai politicii monetare. Astfel, rata Dreptului de politică monetară rămâne la 6,50% pe an, facilitatea de creditare Lombard la 7,50% pe an, iar rata facilității de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit au rămas neschimbate. Până în prezent, această rată a politicii monetare a fost de 6,50% din 8 august 2024, după ce anterior scăzuse de la 6,75% în iulie 2024; cu un context în care, în urmă cu aproximativ un deceniu, rata-cheie se situa la 1,75%, cea mai scăzută valoare din perioada post-pandemică, urmată de un nou minim de 1,25% în timpul crizei sanitare.

Potrivit BNR, evoluția anuală a inflației a reușit să-și întrerupă traiectoria de descreștere în martie 2026, când a înregistrat o valoare de 9,87%, față de 9,31% în februarie, într-un context marcat de creșteri semnificative ale prețurilor combustibililor în condițiile războiului din Orientul Mijlociu. Acest avans a fost parțial contrabalansat de scăderile moderate observate în segmentul energiei, de măsuri de reglementare a prețurilor și de inflația de bază, care a rămas în jurul unor niveluri relativ temperate.

În primul trimestru al anului 2026, rata anuală a inflației a evoluat ușor în creștere față de decembrie 2025, ajungând la un nou nivel peste 9%, în condițiile în care efectele creșterilor din sectorul combustibililor au fost completate de dinamici mixed în alte componente ale coșului de consum. Contribuția sectorului energiei, a bunurilor reglementate și a unor produse din tutun a marcat diferențe față de perioada anterioară, iar impactul scăderilor în prețurile gazelor naturale și al energiei electrice a fost contrabalansat de alte componente ale inflației.

Indicatorul CORE2 ajustat a urmat o traiectorie prudent-descrescătoare în primele luni, coborând până la 8,2% în martie, după ce în decembrie 2025 se situa la 8,5%. Această evoluție a fost susținută de efectele de bază ale inflației, de o scădere a cotelor unor mărfuri agroalimentare și de o dinamică mai slabă a cererii de consum, în condițiile unui mediu economic atent la costuri. Totuși, presiunile din partea segmentelor cu prețuri reglementate și a factorilor externi au contrabalansat în parte trendul de temperare.

În aprilie 2026, inflația anuală a crescut la 10,71%, iar principalul motor al acestei evoluții a fost dinamica prețurilor în sectorul gazelor naturale, combustibililor și în cazul produselor reglementate. Efectele de bază nefavorabile și ascensiunea prețului petrolului au amplificat presiunea asupra coșului de consum, la care se adaugă o majorare semnificativă a chiriilor pentru locuințele de stat, contribuind la accelerarea creșterii generale a prețurilor.

Indicatorul IAPC, respectiv inflația calculată după standardele UE, s-a ridicat în aprilie 2026 la 9,5% față de 8,6% în decembrie 2025, evidențiind o dinamică distinctă față de media europeană în acea perioadă. Pe de altă parte, rata medie anuală a inflației calculată conform IPC a crescut de la 7,3% în decembrie 2025 la 9,0% în aprilie 2026, reflectând atât modul în care evoluția prețurilor la energie și utilități a influențat coșul de consum, cât și efectele plasării pe piață a unor componente externe și a cererii interne.

Decizia curentă a BNR de a menține nivelul actual al dobânzilor se bazează pe evoluția complexă a factorilor inflationisti, pe necesitatea menținerii stabilității financiare și pe importanța anchilării inflației spre obiectivul de mijloc spre care tinde banca centrală. În context, observațiile referitoare la inflația încoace arată că evoluțiile prețurilor energetice, creșterea costurilor de locuințe reglementate și volatilitatea prețurilor internaționale continuă să influențeze semnificativ dinamica prețurilor, în timp ce factorii de cerere rămân prudent constituiți.

Analizând imaginea macroeconomică, decizia astăzi reflectă o apreciere a faptului că mediul economic național este caracterizat de o inflație încă ridicată, cu perioade de volatilitate alimentate de evoluțiile externe, dar și de efectele unor politici și măsuri în energie și prețuri reglementate. În acest context, banca centrală demonstrează o politică prudentă, menținând instrumentele în zonă pentru a sprijini stabilitatea prețurilor pe termen mediu și lung, în condițiile în care dinamica inflației rămâne un element esențial pentru deciziile viitoare ale conducerii sale.