Starmer rămâne ferm pe reforma imigrației iar planul de schimbare a regulilor pentru șederea legală în Marea Britanie a fost omis din Discursul Regelui iar Home Office insistă că va avea loc
Se pare că Keir Starmer a ales să evite un nou punct de tensiune în rândul parlamentarilor laburiști pe tema imigrației, după ce planuri dure privind dificultarea accesului la șederea legală în Marea Britanie au fost omise din discursul Regelui. În luna martie, Shabana Mahmood a prezentat o serie de propuneri menite să dubleze timpul necesar pentru calificarea la ședere permanentă (ILR) de la cinci la zece ani.
Proiectul de lege propus ar putea fi aplicat retroactiv migranților aflați deja în Regat, potențial afectând aproximativ 2,2 milioane de persoane care au sosit în Marea Britanie începând din 2021, deși această măsură se află încă în analiză. Propunerea a fost întâmpinată cu o mică revoltă în rândul deputaților laburiști, iar Angela Rayner a descris-o drept „ne-britanică” și ca pe o schimbare majoră a regulilor jocului.
Discursul adresat de rege a inclus planuri pentru un Immigration and Asylum Bill menite să „readucă ordinea și controlul în sistemul de imigrație”, însă documentele publicate însoțitoare nu menționează consolidarea criteriilor ILR. Zvonuri recente indicau că liderul Labour ar fi devenit mai rezervat față de această idee, iar unii miniștri importanți ar fi sugerat că ar trebui să clarifice o cale de demisie. În același timp, surse din Home Office au afirmat că planul va avansa prin modificări ale regulilor, fără a necesita un vot în Parlament.
Guvernul a deschis totuși posibilitatea unor aranjamente tranzitorii care ar putea permite unor migranți recent sosiți să aștepte mai puțin de zece ani dacă au adus o contribuție semnificativă economiei și societății. Deși Downing Street a indicat deschiderea spre o eventuală rievaluare, poziția oficială este că măsurile vor fi implementate prin ajustări ale reglementărilor existente, nu printr-o reconfirmare legislativă imediată.
Pachetul legislativ a mai prevăzut înlocuirea sistemului de apeluri în domeniul azilului cu un singur organism de apel, destinat să ofere solicitanților o singură cale de contestare a deciziilor negative. În paralel, se intenționează introducerea unor restricții suplimentare privind interpretarea de către judecători a articolelor 3 și 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care vizează protecția împotriva tratamentelor inumane și degradante, precum și dreptul la viața de familie și viața privată. Propunerile laburiștilor vin ca răspuns la creșterea numărului de cetățeni străini care contestă deportarea în instanțe, inclusiv în cazuri ce vizează infractori periculoși.
În contextul actual, dezbaterea rămâne centrată pe găsirea unui echilibru întreNecesitatea unui control riguros al imigrației și respectarea drepturilor fundamentale ale omului, într-un cadru în care guvernul susține că noile reglementări sunt necesare pentru a gestiona fluxurile migratorii în creștere și provocările juridice asociate acestora.
