România este în grafic cu programul SAFE în timp ce Parlamentul votează ultima componentă necesară semnării contractelor

Participanți la forumul internațional „Black Sea and Balkans Security Forum”, dedicat securității regionale și cooperării în zona Mării Negre și a Balcanilor, reprezentanți de rang înalt au avut parte de declarații axate pe pregătirea României pentru finalizarea unor contracte în cadrul programului SAFE, cu obiectivul ca totul să fie semnat până la data de 31 mai, în concordanță cu calendarul european convenit. Într-un discurs susținut în contextul acestui eveniment, președintele României a precizat că autoritățile urmăresc respectarea etapelor procedurale și a termenelor stabilite, subliniind că în cadrul programului SAFE se află deja în derulare pregătiri concrete pentru semnarea acordurilor, în conformitate cu evoluția planului făcut public anterior.

Potrivit afirmațiilor liderului de la Cotroceni, ultima perioadă a fost dedicată alinierii pașilor administrativi necesari pentru finalizarea documentației și pentru aprobările interinstituționale. În prezent, se menționează că majoritatea deciziilor esențiale au fost luate sau confirmate, iar proiecția indică faptul că, în următoarele 3–4 săptămâni, se va trece la etapa semnării contractelor, în linie cu termenele convenite la începutul acestui an. Relevanța acestei etape rezidă în faptul că, fără aprobarea finală a unei componente cruciale, semnarea tuturor acordurilor nu poate avea loc, iar discuțiile purtate în Parlament au vizat exact această ultimă parte a dosarului.

Conform celor afirmate, ultima componentă necesară pentru încheierea procedurilor SAFE vizează și proiecte aflate sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor, cu impact asupra infrastructurii cu utilizare duală și asupra mobilității miltare, aspecte considerate fundamentale pentru consolidarea capabilităților logistice în contextul securității regionale. Oficialii apreciază că finalizarea acestei părți a dosarului este în mâinile legislativului, iar acceptarea ei va deschide calea pentru încheierea contractelor relevante, cu efecte directe asupra operaționalizării programului în câmpul industrial și de manufactură.

Acordurile menționate sunt privite ca având o importanță strategică pentru reticența economică a industrie românești în sectorul de apărare, iar investigațiile din planul SAFE ar urma să genereze o tranziție reală a producției în țară, în special în segmentul militar. Conform estimărilor prezentate, aproximativ șaizeci la sută din contractele din zona militară ar urma să fie derulate în România, ceea ce reprezintă aproximativ 13 miliarde de euro din totalul estimat de 17 miliarde, diferența fiind alocată proiectelor rutei rutiere și autostrăzilor de legătură. Autoritățile subliniază totodată că acest parcurs nu se rezumă la orizontul anilor de implementare, ci este privit ca o bază pentru activitatea economică pe termen lung, fără a se opri la data de finalizare indicată pentru 2030.

În același cadru, liderul român a subliniat că voința guvernamentală este aceea de a menține dinamica economică după încheierea termenului oficial de implementare a programului SAFE, subliniind intenția de a consolida producția internă în domeniul militar și de a asigura un flux continuu de activitate în sectoarele asociate. Aceasta este parte a unei viziuni pe termen lung prin care activitatea industrială nu ar trebui să se reducă în mod abrupt la momentul atingerii obiectivelor din planul de implementare.

Pe tema angajamentelor naționale în cadrul alianței nord-atlantice, președintele a subliniat că obiectivele României în ceea ce privește creșterea alocărilor pentru apărare nu vor fi afectate de volatilitatea politică sau de schimbările generate de ciclurile electorale. El a calificat această chestiune ca fiind tratată cu fermitate, insistând că intențiile asumate în cadrul NATO rămân prioritare. În plus, la pregătirea bugetului pentru anul 2026, responsabilitățile asumate de România în domeniul apărării au fost analizate și avansate ca puncte prioritare, iar eforturile bugetare au fost orientate spre asigurarea respectării obligațiilor stabilite în cadrul Acordurilor de la Haga, menite să consolideze capacitatea defensivă a țării în contextul securității regionale și al alocărilor bugetare pe termen lung.