Gruparea Coldea pierde procesul cu al doilea denunțător iar instanța respinge definitiv cererea de urmărire penală a primarului din Rovinari
Curtea de Apel București a decis în cadrul unui nou plan al dosarului referitor la gruparea din cercul denumit “Generalilor”, condus de fostul șef al Sectorului de Informații al Serviciului Român de Informații, Florian Coldea, să finalizeze o etapă importantă a litigiului în cadrul căruia au fost implicați mai mulți actori din sfera publică și juridică. Instanța a respins ca inadmisibilă cererea de punere sub urmărire penală formulată împotriva primarului municipiului Rovinari, Robert Filip, membru al liberalilor din zonă, în contextul acuzațiilor aduse grupării, denunțați de denunțători cu privire la denunț calomnios și inducere în eroare a organelor judiciare. În jurul acestor acuzații s-au aflat denunțuri depuse de Cătălin Hideg și de Filip în fața procurorilor, în cadrul cărora s-a susținut faptul că gruparea condusă de Coldea ar fi fost plătită pentru a obține soluții favorabile în dosarele în care aceștia fuseseră trimiși în judecată de Direcția Generală a Parchetului European (EPPO), sub conducerea Laurei Codruța Kovesi. În baza acestor denunțuri, coroborate cu alte probe materiale, procurorii DNA au introdus în fața instanței acuzațiile împotriva lui Florian Coldea, a lui Dumitru Dumbravă și a avocatului Doru Trăilă, punându-i sub acuzare pentru fapte de natură penală, în vederea soluționării printr-o judecată pe fond.
Respinsa, în mod definitiv, cererea de înscriere a vreunei măsuri, ori a unei acțiuni complementare ce ar putea oferi o deschidere spre o soluționare diferită, inclusiv în ceea ce privește o eventuală punere sub urmărire penală a altor persoane, instanța a validat, astfel, autenticitatea acuzațiilor formulate de DNA împotriva membrilor grupării, în timp ce procesul penal pe fond încă nu a început la acel moment. În centrul dosarului a rămas figura lui Robert Filip, ales politic al Partidului Național Liberal, despre care se susține că a fost parte a unei investigații în contextul denunțurilor ce au vizat activități infracționale ale foștilor lideri ai SRI și ale unor colaboratori. Filip figurează ca al doilea denunțător din cadrul dosarului, alături de fostul ofițer și de avocatul care au depus denunțuri detaliate privind acțiunile grupării, în vederea clarificării situației în fața autorităților judiciare.
La începutul lunii septembrie 2025, Secția a II-a Penală a Curții de Apel București a înregistrat Dosarul nr. 5951/2/2025, având ca obiect o plângere formulată de Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă împotriva soluției de netrimitere în judecată și a clasării din rechizitoriul întocmit de Direcția Națională Anticorupție – Secția de combaterea corupției, în dosar cu referire la cazul edilului din Rovinari. Procesul a intrat în etapa de judecată în toamna anului 2025, iar pe parcurs au fost programate o serie de termene, în care s-au înregistrat respingeri sau amânări, conform programărilor instanței. Au fost douăzeci de termene în decursul acelei perioade, dintre care opt au fost consecutiv stabilite: 15 septembrie 2025, 7 octombrie 2025, 24 octombrie 2025, 21 ianuarie 2026, 13 februarie 2026, 17 martie 2026, 22 aprilie 2026 și 27 aprilie 2026, reflectând complexitatea cazului și timpul necesar analizării probelor și a declarațiilor părților.
La data de 4 mai 2026, instanța a pronunțat o soluție în cadrul acelei proceduri, în care a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petenții Dumitru Dumbravă, Doru Trăilă și Florian Coldea împotriva soluției de clasare dispusă prin rechizitoriul DNA nr. 52/1/P/2024 din 26 iunie 2025. Pronunțarea a fost efectuată sub incidența prevederilor Codului de Procedură Penală, iar instanța a subliniat menținerea deja stabilită a clasării, ceea ce a însemnat, în practică, că demersul de a redeschide subiectul în fața justiției nu a primit cursul său procedural, iar soluția de clasare a rămas în vigoare. Decizia a fost motivată prin faptul că plângerea formulată nu întrunea condițiile legale pentru a purta o nouă verificare în cadrul instanței, în contextul cadrului normativ aplicabil și al probatoriului existent la acel moment.
În ansamblu, aceste decizii anterioare și recente indică o linie fermă a sistemului judiciar în cazul în care acuzațiile formulate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în legătură cu acțiuni ale fostelor persoane aflate în funcții de conducere în domeniul securității, se mențin în sfera admisibilității și a jurisdicției competente. Importanța acestui flux decizional rezidă în faptul că, deși procesul pe fond nu s-a derulat încă în fața instanței, hotărârile curților superioare au clarificat cadrul procedural în care acuzațiile au fost administrate și luate în seamă, precum și posibilitatea ca demersurile ulterioare să se bazeze pe materialul existent în rechizitoriul procurorilor. Contextual, acest caz face parte dintr-un peisaj mai amplu, în care fostele autorități de securitate și colaboratorii lor, împreună cu reprezentanți ai sistemului judiciar, se află în centrul unor proceduri de verificare penală, cu impact asupra percepției publice privind integritatea instituțiilor și a diferențierii între fapte reale și afirmații potențial denigratoare în spațiul public.
