AUR acuză Guvernul Bolojan că a provocat cea mai mare creștere a prețului la electricitate din UE

Un comunicat de presă al senatorului Petrișor Peiu, reprezentant al grupului AUR, a înscris în spațiul public o serie de afirmații critice la adresa guvernului condus de Bolojan. Potrivit lui Peiu, politica economică a actualei administrații ar fi fundamentată pe un ansamblu de decizii care au alimentat o criză economică semnificativă: creșterea spectaculoasă a prețurilor la energie, majorări ale taxelor și limitarea consumului populației, în timp ce statul ar fi evitat să taie din cheltuielile inutile și ar fi protejat structurile politice ale coaliției formate din PSD, PNL, USR și UDMR.

Liderul senatorilor AUR a indicat că cea mai mare greșeală a guvernului lui Bolojan se află în dinamica prețurilor la electricitate, subliniind faptul că au înregistrat o scăpare în ritm de creștere care, potrivit datelor citate, reprezintă cea mai mare majorare în cadrul Uniunii Europene în al doilea semestru al anului 2025 față de aceeași perioadă a anului precedent, un avans de aproximativ 15,4 la sută. În viziunea sa, această evoluție a energiei a fost un factor generator de contagiune pentru întreaga economie, iar efectele sale au fost amplificate de către creșterile de TVA implementate de coaliția de guvernare.

Peiu a susținut că această dinamică inflaționistă s-a răspândit rapid în diverse sectoare ale economiei, iar impactul său a fost agravat de măsurile fiscale abandonate în favoarea unui cadru de creștere a taxelor. El a afirmat că scumpirea energiei a alimentat un val de inflație la nivel național, situând România într-un top al ratelor de creștere în cadrul statelor din Uniunea Europeană, aproximativ în zona unei inflații de aproape un digit.

Discuția s-a concentrat apoi pe efectele sociale și bugetare ale acestei dinamici: Peiu a avertizat că statul a transferat o parte din costurile crizei către cetățeni, refuzând să reducă cheltuielile și să diminueze consumul organizațiilor din aparatul de stat. În perspectiva sa, inflația și creșterea cheltuielilor publice au generat o contracție economică, în contextul în care economia românească se bazează în mare măsură pe consum, reprezentând aproximativ trei sferturi din produsul intern brut. El a prezentat ca argument faptul că o parte considerabilă a consumului indicat drept necesar pentru susținerea economiei provine din activitatea administrației publice, estimată la aproximativ 19% din PIB, iar politicile coaliției par să nu vizeze scăderea acestei componente, ceea ce, în opinia lui, poate influența nivelul de trai al populației și dinamica cererii interne.

Revenind la implicațiile macroeconomice, afirmațiile lui Peiu vizau o reacție în lanț a inflației asupra consumului privat, într-o economie în care factorul cererii interne joacă un rol central. În acest cadru, el a cerut clarificări referitoare la prioritățile fiscale și la redistribuția cheltuielilor guvernamentale, argumentând că evitarea reducerii costurilor publice poate afecta percepția cetățenilor asupra sustenabilității politicilor economice. Comentariile sale au fost contextualizate ca parte a unui critic sever la adresa unei politici economice pe care o atribuie unei coaliții majoritare, potrivit exprimării sale, și au fost menite să ofere publicului o imagine despre implicațiile legate de prețurile energiei, inflație, taxare și nivelul de consum în intervalul recent. Articolul reflectă o perspectivă politică exprimată în spațiul public, în cadrul unui raft de opinii care urmărește să contureze dezbaterea privind direcția economiei românești și echilibrul între necesitățile cetățenilor și cerințele bugetare ale statului.