Artistul vizual care a lucrat cu Dinamo comentează verdictul privind stema controversată

Dinamo București a prezentat public noua siglă pe 4 mai 2026, marcând o schimbare menită să însoțească evoluția clubului în sezonul 2026-2027, când vechea emblemă cu cei doi câini va fi înlocuită. Conform comunicatului oficial, noul simbol este construit în jurul literei „D” stilizate, având un câine integrat în interiorul formei. Detaliile despre culori și alte elemente grafice nu au fost făcute publice în completarea anunțului, însă schimbarea se dorește a reprezenta o nouă etapă a identității vizuale a grupării.

Reacțiile suporterilor au fost rapide și virulente. Peluza Cătălin Hîldan și Peluza Sud au reacționat prin atitudini diferite, dar cu aceeași motivație de opoziție față de noul logo. Un comunicat comun al grupărilor care alcătuiesc galeriile – printre care Veteranii, Brigate, Panzer, DNL, Ultras Tei, Black Side, Siamo Noi și Furia – a respins vehement emblemă propusă de conducerea clubului. În spațiul online au apărut petiții menite să blocheze implementarea emblemei, iar numele președintelui clubului, Andrei Nicolescu, a fost exprimat critic în comentariile fanilor de pe rețelele sociale. În cadrul acestui context, reprezentanți ai galerilor au anunțat că vor fi prezenți la viitorul meci cu FC Argeș, dar vor evita intrarea în arenă, într-un gest de protest organizat, iar cele două grupuri au venit cu un mesaj comun.

Este de menționat că regulamentul UEFA impune cluburilor participante în competițiile europene să dețină controlul deplin asupra propriei sigle, condiție care, în opinia suporterilor, nu ar fi fost satisfăcută de noul desen prezentat de conducere. Acest context a alimentat discuțiile despre ce înseamnă, în practică, identitatea unei echipe și modul în care fanii pot influența sau nu procesul de branding al clubului.

În aceste condiții, interpretările experților în branding au fost utilizate pentru a explica complexitatea unei reforme vizuale la nivel de instituție sportivă. Paul Tănase, artist vizual activ pe rețelele sociale și cunoscut pentru colaborări anterioare cu echipe din România, a detaliat, într-un cadru exclusiv, importanța unei etape bine conturate de brief, strategie și buclă de feedback. Potrivit lui, un proces de branding de calitate pornește de la clarificarea obiectivelor, urmat de o muncă strategică efectuată de un specialist, care trasează direcțiile creative și stabilește așteptările clientului. Ulterior, se intră într-un ciclu de propuneri, evaluări și ajustări, în final rezultând un produs aliniat cu strategia dorită și pregătit să fie prezentat publicului.

Analiza sa a subliniat, de asemenea, importanța includerii suporterilor în fazele de proiect, pentru că ei reprezintă „inima” clubului. Lipsa unei comunicări suficiente cu fanii, potrivit lui, poate fi în detrimentul unei analize corecte a necesităților de branding. În proiectele anterioare de profil, procesul a fost discutat în detaliu cu părțile implicate, iar feedback-ul a fost integrat în etapele ulterioare, astfel încât rezultatul final să răspundă atât așteptărilor tehnice, cât și celor simbolice.

Modalitatea prin care Dinamo gestionează acest moment rămâne în atenția publicului și a comunității fotbalistice. Pe măsură ce clubul avansează cu discutarea noilor planuri, reacțiile suporterilor vor continua să modeleze discuțiile despre identitatea vizuală, despre modul în care o siglă reflectă valorile unei echipe și despre relația dintre administrație, comunitate și imaginea sportivă pe termen lung. În condițiile actuale, claritatea comunicării, transparența în etapele de proiectare și organizarea dialogului cu fanii vor rămâne relevante pentru înțelegerea finalului acestui proces de rebranding.