Viceguvernatorul BNR avertizează că datoria publică globală a ajuns la 100 la sută din PIB mondial

În deschiderea simpozionului OECD/INFE România dedicat educației financiare și sustenabilității financiare, găzduit în Sala Regală din București, Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României, a avertizat asupra riscului reprezentat de capcana populismului economic. El a subliniat că, fără o viziune responsabilă în ceea ce privește politile publice, se poate ajunge la soluții pe termen scurt, adesea sprijinite de deficite bugetare mari și de creșterea datoriei publice, ceea ce nu face decât să compromită pe termen lung echilibrul fiscal. În cuvântul său de introducere, el a evidențiat că această dinamică trebuie evitată pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și pentru a evita uzura încrederii cetățenilor și a investitorilor în capacitatea statului de a-și îndeplini angajamentele.

În continuare, Marinescu a atras atenția asupra nivelului actual al datoriei publice, descriindu-l ca fiind unul semnificativ în contextul sustenabilității pe termen lung. El a precizat că această stare ridică provocări importante pentru capacitatea țării de a menține echilibrul bugetar în viitor, subliniind necesitatea unor măsuri prudent concepute și a unor reforme produse în cadrul unor proiecte coerente de politică fiscală. Comentariile sale au fost menite să evidențieze faptul că orientarea cheltuielilor publice și gestionarea datoriei trebuie să fie aliniate cu obiectivele de creștere sustenabilă și cu responsabilitatea financiară, în condițiile unei economii globale caracterizate de volatilitate și incertitudini crescute.

De asemenea, el a menționat perspectivele la nivel internațional, indicând că datoria publică la scară globală a atins, potrivit celor sugerate de date economice, un nivel istoric echivalent cu întreaga producție economică a lumii, ceea ce amplifică preocupările legate de menținerea sustenabilității fiscale pe termen lung. Această afirmație a fost utilizată pentru a sublinia necesitatea unei strategii de politică publică care să combine responsabilitatea economică cu reforme reale, capabile să întărească podul dintre creșterea economică și disciplina bugetară.

Pe fondul acestei analize, Marinescu a pledat pentru ca politici publice să se consolideze în jurul principiului responsabilității economice, în contextul unei perioade marcate de turbulențe economice și de tensiuni la nivel internațional. El a explicat că această idee, dacă este transpusă în programe concrete, poate ghida deciziile publice spre obiectivul comun al sustenabilității financiare, oferind în același timp un cadru stabil pentru integrirea investițiilor necesare în domenii prioritare. Explicația sa a sugerat că o cultură a responsabilității economice poate liniști investitorii, poate crește predictibilitatea bugetară și poate promova o guvernanță mai eficace în fața provocărilor globale.

În încheiere, viceguvernatorul BNR a reliefat rolul educației financiare ca element fundamental al stabilității economice. El a subliniat că înălțarea nivelului de alfabetizare financiară a populației reprezintă un pilon esențial pentru consolidarea rezilienței economice, în special în condițiile unei modernizări continue a piețelor și a setului de instrumente financiare disponibile. De asemenea, Marinescu a sugerat că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ar putea să ofere un impuls venind dinspre un cadru internațional riguros, facilitând atât dezvoltarea economică a țării, cât și întărirea mecanismelor de guvernanță și de reformă a politicilor publice. În acest context, o abordare integrată între educația financiară, sustenabilitatea fiscală și normele internaționale este prezentată ca o direcție strategică pentru consolidarea stabilității economice și pentru promovarea unei creșteri durable.