Dragoș Pîslaru dă startul reformei anti-sărăcie

România a demarat procedura de crearea unei strategii naționale pentru combaterea sărăciei și pentru incluziune socială, asumând joi un pas semnificativ în răspunsul său la solicitările Europei. Anunțul a fost făcut de Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, care a subliniat că aproape unul din cinci cetățeni români se află în pragul sărăciei, subliniind în același timp natura structurală a acestei probleme în contextul țării noastre. Oficialul a precizat că demersul este în plin proces de operaționalizare, iar etapele administrative și cele de finanțare pentru implementarea strategiei au fost demarate deja.

Potrivit afirmațiilor sale, luarea deciziei de a porni elaborearea acestei strategii a fost înscrisă în cadrul unui ordin de ministru, iar în paralel a fost depusă fișa de proiect pentru obținerea unei finanțări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistență Tehnică 2021-2027, destinat acoperirii întregului parcurs al dezvoltării documentului strategic. Într-o notă consacrată formalităților, Pîslaru a ales să sublinieze, totuși, importanța echilibrului dintre planificare și execuție, afirmând că țara își poate aloca fonduri considerabile pentru ca ministerele să își contureze cadrul strategic, însă mai întâi este necesară definirea clară a obiectivelor și a motivelor pentru care se cheltuie fiecare resursă. În același timp, el a anunțat că în luna iunie va fi lansat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene apelul pentru stabilirea foii de parcurs 2028-2034, adică a cadrului financiar multianual următor, ceea ce indică compatibilitatea demersului românesc cu nomenclatorul european de planificare pe termen lung. Oficialul a subliniat că finanțarea este direcționată către toate ministerele interesate să-și dezvolte propriile cadre strategice, pentru ca intervențiile să se conformeze unor obiective clare, iar banii să fie cheltuiți în funcție de nevoi reale și de rezultate așteptate.

Dragoș Pîslaru a indicat că proiectul de strategie nu privește exclusiv Ministerul Muncii, ci reprezintă o responsabilitate instituțională amplă, implicând întreaga administrație cu atribuții în domeniile politicilor sociale. Planul este, prin urmare, unul complex, cu etape interdepartamentale menite să evalueze programele de asistență socială, proiectele finanțate din fonduri europene, să efectueze o analiză națională a nevoilor din sectorul de excluziune socială, să includă consultări cu partenerii sociali, precum și implementarea unui mecanism de monitorizare și a unui comitet de coordonare și supraveghere, înființat în urma ordinului emis în aceeași zi. În viziunea sa, aceste măsuri apar ca elemente componente ale unei abordări coezive, menite să optimizeze impactul intervențiilor publice și să asigure transparența procesului decizional.

Oficialul a reiterat că sărăcia constituie o problemă structurală în România, cu implicații multiple asupra economiei și capitalului uman, iar soluțiile nu pot rezulta doar din ajutoare financiare ponctuale. „Reducerea sărăciei pornește de la o realitate factuală”, a afirmat el, adăugând că aproape 20% dintre români trăiesc sub pragul sărăciei. Dialectica sa a evidențiat faptul că realitatea este diferită în funcție de modul în care se măsoară această metodologie, însă este crucial să înțelegem mai întâi ce înseamnă acest rezultat: participarea scăzută la piața muncii, probleme de sănătate, costuri sociale crescute și impact asupra capitalului uman. În sprijinul acestei analize, Pîslaru a menționat existența unui infografic care ilustrează aceste distorsiuni ale realității sociale.

În același timp, ministrul a subliniat că este nevoie de o viziune pe termen lung, capabilă să abordeze cauzele profunde ale sărăciei și să ofere soluții sustenabile, nu doar remedii temporare. Dintre aspectele excerptate din plan, se evidențiază și situația tinerilor: 19,2% dintre tineri nu sunt implicați în educație formală sau într-un loc de muncă, iar această dinamică reprezintă o problemă cu implicații directe pentru perspectivele de viitor ale României. Pîslaru a spus că această realitate este cunoscută de mult timp de factorii de decizie și că demersul strategic de eliminare a excluziunii sociale va necesita colaborare între multiple instituții, parteneri sociali și comunități, precum și o monitorizare constantă a progreselor.

În lumina acestor inițiative, execuția strategiei naționale anti-sărăcie va urmări să alinieze programele sociale la bunele practici ale Uniunii Europene, să clarifice obiectivele de finanțare și să stimuleze un proces de reformă ce săvârșește impactul asupra grupurilor vulnerabile în mod coerent și verificabil. Pe măsură ce documentele necesare pentru finanțare sunt pregătite și etapele de elaborare sunt intenționate, comunitățile locale și sectorul privat vor urmări cu interes cum se vor concretiza avantajele acestei strategii în creșterea participării pe piața muncii, reducerea costurilor sociale și întărirea capitalului uman, în acord cu un cadru european orientat spre incluziune socială sustenabilă. Despre evoluția acestei inițiative, autoritățile promiteau actualizări periodice, însoțite de consultări cu actorii interesați, pentru ca procesul să rămână deschis, transparent și orientat spre rezultate concrete, cum arată obiectivul declarat al acestei etape inaugurale a strategiei naționale anti-sărăcie.