Euro poate ajunge la 5,50 lei în 2026 ce impact are asupra economiei

Moneda națională pierde teren în fața euro într-un ritm accelerat, iar efectele acestei dinamici încep să se vadă tot mai clar în prețuri, în nivelul ratelor de credit și în comportamentul de cumpărare al românilor. Conform unei analize realizate de Claudiu Cazacu, strategist de strategie în cadrul XTB România, deprecierea leului se transmite rapid în costurile de achiziție din import și se răsfrânge apoi în cheltuielile gospodăriilor. În această săptămână a fost înregistrat un nou maxim istoric pentru cursul euro/leu, iar evoluția monitorizată de piețe indică cum această tendință poate afecta categoria de venituri în lei față de cheltuielile în euro. Anul trecut pragul psihologic de 5 lei pentru un euro părea o bornă dificil de depășit, însă realitatea prezentă sugerează că investitorii s-au obișnuit deja cu valori mult mai ridicate. În urmă cu un an, cursul BNR a sărit în trei zile de la 4,9775 la 5,1222, ceea ce însemna o creștere de aproximativ 2,9%. În 2024, de la nivelul de 5,1004 în data de 29 aprilie, cotația a urcat până la 5,2688 pe 7 mai, înregistrând o creștere de 3,3%. Deși variațiile procentuale au semănat în amploare, contextul economic a fost diferit, observă Claudiu Cazacu. Potrivit lui, după depășirea pragului de 5 lei anul trecut, piețele și populația s-au adaptat treptat la noul nivel al cursului, însă volatilitatea a crescut în ultimele luni din cauza incertitudinilor politice și a transformărilor structurale de pe scena economică globală.

Deprecierea leului pune presiune directă pe buzunarele românilor, într-o economie cu un grad rămas semnificativ de interdependență cu importurile și cu o expunere parțială în euro. Creșterea costurilor pentru bunurile procurate din afara țării se transferă aproape imediat în prețuri la raft și în costurile serviciilor, accentuând povara pentru gospodăriile cu venituri în lei și cheltuieli în euro. Potrivit specialistului de la XTB România, această dinamică a cursului aduce un pachet de efecte resimțite direct de cetățeni și firme, acolo unde diferența dintre veniturile realizate în lei și cheltuielile în euro crește.

Impactul se răsfrânge atât asupra produselor importate, cât și asupra celor fabricate în țară, dar care necesită materii prime sau componente furnizate din străinătate. Într-o economie puternic dependenta de importuri, orice apreciere a euro față de leu tinde să reconfigureze costul final al bunurilor de pe rafturi, iar o potențială revenire a inflației ar amplifica, în continuare, presiunea asupra gospodăriilor, pe fondul creșterii deja înregistrate în sectorul energetic și în prețurile combustibililor.

România păstrează o structură semi-euroizată: multe servicii, contracte și decizii majore de achiziții sunt formulate în funcție de euro. Astfel, fluctuațiile în raportul regional euro-leu afectează direct puterea de cumpărare a populației. Pe de altă parte, companiile resimt în mod acut presiunea datorată creditelor în valută. Datele Băncii Naționale a României pentru luna martie indică o scădere a creditelor în euro în rândul populației, în timp ce pentru firme această categorie a crescut semnificativ. În ansamblu, aproximativ o treime din credite, adică circa 32,2%, sunt denominate în valută, ceea ce implică rate mai mari, în special pentru segmentul de afaceri care gestionează aceste datorii.

În contextul actual, efectele depreciării leului se traduc în costuri mai mari pentru companii și pentru consumatori, iar creșterea probabilă a presiunii inflaționiste poate continua să pună probleme bugetelor familiene. Pentru o parte a populației, această realitate înseamnă o accelerare a ritmului de scumpiri pentru bunuri de consum, servicii și bunuri intermediare, precum și un cost atractiv mai mare pentru finanțarea în valută a achizițiilor mari sau a investițiilor, ceea ce poate modifica comportamentul de cheltuieli în timp. În această ecuație complexă, scenariile viitoare vor depinde în mod crucial de evoluția cursului euro în raport cu leul, de dinamica inflației și de deciziile ori de evoluțiile politice care pot influența atitudinea investitorilor și a piețelor aferente. Toate aceste elemente indică că fenomenul de depreciere a leului rămâne în centrul atenției economice, iar provocările pe care le aduce vor necesita măsuri calibrate atât din partea entităților guvernamentale, cât și din partea mediului de afaceri și al familiilor.