Sondaj INSCOP arată opiniile românilor despre unirea cu Republica Moldova

Un sondaj realizat de INSCOP Research evidențiază o preferință notabilă în rândul românilor pentru ideea unirii cu Republica Moldova, o opțiune pe care mulți o văd ca pe o datorie istorică a națiunii. În același timp, răspunsurile indică o doză de reținere și incertitudine: majoritatea nu consideră probabil ca această unire să se materializeze în următorii ani și, pentru o parte a respondenților, posibilitatea realizării pare improbabilă pe termen lung.

În cazul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, 71,9% dintre respondenți ar vota „Da”, iar 21,4% ar vota „Nu”. 2,1% sunt hotărâți, iar 3,2% declară că nu vor participa la vot. Din distribuția electorală rezultă faptul că susținerea unirii este mai pronunțată în rândul votanților USR, iar bărbații par să manifeste o deschidere mai mare față de această opțiune în comparație cu alte grupuri de opinie.

Totodată, studiul arată o tendință concludentă de pesimism. Cei mai mulți respondenți, 34,7%, consideră că unirea cu Republica Moldova nu se va întâmpla niciodată. Această opinie este mai frecvent întâlnită în rândul votanților AUR, al femeilor, al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani și al angajaților din sectorul public. În contrast, 29,3% dintre respondenți consideră că unirea ar putea avea loc, însă în următorul deceniu sau chiar peste zece ani. Această categorie include în special votanții PNL și USR, bărbați, persoanele cu educație superioară, locuitori ai Bucureștiului și ai urbanului de mari dimensiuni. Doar 8,4% prevăd un asemenea rezultat în următorii trei ani, iar 13,3% în următorii cinci ani.

O altă convingere frecventă este că unirea reprezintă o datorie istoricǎși căii identitare comune. Astfel, 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică față de națiune. Această opțiune este mai degrabă asociată cu alegerea votanților PSD și PNL, precum și cu persoanele peste 45 de ani. În opoziție, 26,4% se situează în tabăra contrară, formată în principal din votanți USR, persoane între 30 și 44 de ani și indivizi cu educație superioară.

Pe linia identitară, o majoritate a participanților susține ideea că locuitorii Republicii Moldova sunt români, vorbitori ai aceleiași limbi și neguvernabili ca un semn al unității naționale, despărțită doar de o istorie recentă. Această percepție favorizează mobilizarea politică în favoarea unirii și este mai frecvent întâlnită în rândul votanților PNL și USR, al bărbaților, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din București și din mediul urban, precum și al angajaților din sectorul privat. În partea opusă se află 25,5% dintre respondenți, care consideră că locuitorii Moldovei sunt un popor distinct, cu o limbă proprie și cu propriul destin, o perspectivă întâlnită în principal la votanții AUR, la femei, la persoanele cu educație primară, la locuitorii din mediul rural și la angajații din sectorul public.

În ansamblu, datele indică o imagine complexă despre tema unirii cu Republica Moldova: există o susținere substanțială pentru ideea reunirii, dar și o reținere semnificativă în ceea ce privește probabilitatea realizării acesteia în orizontul apropiat. Opinia publică rămâne împărțită între viziuni identitare, percepții despre datorii istorice și evaluări diverse ale viabilității politice, ceea ce reflectă dinamica dialogului național privind identitatea, suveranitatea și relațiile cu Republica Moldova. Autoritățile și actorii politici sunt puși în fața unui set de întrebări cruciale despre rolul dezbaterilor publice, despre cadrul legislativ necesar și despre cum să comunice fiecare pas legislativ sau consultativ în sensul dorinței cetățenilor de a trăi într-o Românie unită cu Republica Moldova, în contextul unei Europe în continuă schimbare.