Antrenori de fitness cu inteligență artificială vând rezultate nerealiste

Dacă folosești rețelele sociale, probabil ai văzut deja clipuri de fitness despre care promisiunile par să sfideze logica: transformări dramatice ale corpului în doar câteva săptămâni, supposed rezultate de-a dreptul spectaculoase și „înainte” şi „după” care te fac să crezi că poți arăta cu ani mai tânăr fără efort real. În multe cazuri, aceste rezultate par prea bune ca să fie adevărate, iar investigațiile recente au arătat că în spatele unor reclame de fitness se află personaje generate de inteligență artificială care încalcă regulile de publicitate din Marea Britanie. În plus, multe dintre anunțuri nu explicau că persoanele prezentate nu erau reale, iar scopul principal părea să vândă un abonament la o aplicație de fitness.

O investigație realizată de BBC a identificat reclame înșelătoare care folosesc personaje create cu ajutorul AI și care încalcă regulile de publicitate din Regatul Unit. Publicitatea pare să ofere promisiuni dincolo de ceea ce poate fi susținut științific în termeni de timp sau de rezultate. Iar în multe cazuri, publicul nu era informat în mod clar dacă persoanele prezentate în aceste clipuri erau reale sau generate digital. Motivul invocat de operatori pare a fi promovarea unei subscripții pentru o aplicație de antrenament, ceea ce evidențiază modul în care conținutul AI poate fi folosit pentru a atrage utilizatori într-un model de abonament.

Dar cât de simplu este să determinați dacă persoana care oferă sfaturi de fitness există cu adevărat? Și merită oare să conteze această diferență pentru consumatori? Experți, printre care profesorul Andy Miah de la Universitatea din Salford, descriu această tendință ca fiind „imensă” și în creștere. El explică că algoritmii stimulează fluxurile de conținut în buclă, iar utilizatorii se trezesc urmând o suită de clipuri similare, ca răspuns la căutările lor despre sănătate, formă fizică sau înfățișare. „Oamenii caută soluții pentru starea lor de sănătate, pentru condiția fizică și aspect, iar apetitul pentru acel tip de conținut este mereu actual. Acum este extrem de greu să te hotărăști pe cine să crezi”, spune el. În plus, spre deosebire de influencerii umani, personajele generate de AI pot produce conținut la infinit, iar utilizatorii nu pot opta pentru a nu mai primi aceleași materiale, deoarece „nu poți să oprești” această producție în masa. Profesorul recunoaște că există multiple aspecte pozitive ale inteligenței artificiale, dar dublează că peisajul actual seamănă cu un „vest sălbatic” în ceea ce privește reglementarea, iar unele reclame ar putea transmite mesaje dăunătoare. „Afirmările despre cât de repede poți să progresezi sunt complet nerealiste”, subliniază Miah. „Acest lucru hrănește speranțe false și creează așteptări deteriorante.”

BBC a contactat companiile din spatele mai multor reclame problematice pe care le-a identificat, însă niciuna nu a răspuns până la închiderea acestei investigații. Descrierile din reclame sunt similare în conținut, deși folosesc creaturi IA diferite. Printre exemplele întâlnite se numără un format în stil podcast în care o instructoare falsă este intervievată despre antrenament care ar face femeile să arate cu 20 de ani mai tinere într-o lună; un recrutor militar fals, avansat ca „sergentul” să dea asigurări că sala de fitness nu funcționează și promite rezultate incredibile în câteva săptămâni printr-un program de exerciții în pas cu disciplina militară; trei femei pe o plajă vorbind despre transformările corporale ale fiecăreia și prezentând înfățișări înainte și după. În toate cazurile, scopul declarat al reclamelor este atragerea utilizatorilor către o aplicație de fitness pe bază de abonament, folosind personaje generate de AI pentru a conferi credibilitate și autoritate aparente.

Experții atrag atenția asupra două probleme-cheie: pe de o parte, lipsa clarității în ceea ce privește autenticitatea actorilor prezentului în reclame, iar pe de altă parte, posibilitatea ca utilizatorii să primească sugestii de antrenament sau planuri de exerciții complet nerealiste din perspectiva rezultatelor într-un interval de timp atât de scurt. Întrucât conținutul creat prin inteligență artificială poate alimenta în mod continuu fluxul de materiale în feed-urile celor care urmăresc sfaturi de fitness, riscul este ca publicul să fie supus unei presiuni crescute de a încerca soluții rapide, în detrimentul unei abordări științifice și calibrate la nevoile individuale.

Autoritățile de reglementare din Marea Britanie, reprezentate de Advertising Standards Authority (ASA), au fost alertate de aceste reclame, iar investigația BBC subliniază că mulți operatori nu au furnizat avertismente adecvate despre faptul că personajele prezentate nu erau reale sau că promisiunile de transformare pot deveni greu de susținut ori validate științific într-un orizont scurt. Rămâne deschisă chestiunea despre modul în care agențiile și platformele vor adapta reglementările pentru formatul AI-generated content, în contextul în care această tehnologie poate să îmbunătățească modalitățile de comunicare, dar poate și să atragă în capcane consumatori vulnerabili la promisiuni ușoare.

În concluzie, utilizarea AI în publicitatea pentru programe de fitness ridică întrebări serioase despre transparență, veridicitate și responsabilitate în promovarea unor servicii care promit schimbări rapide ale corpului. Dezechilibrul dintre posibilitatea de a crea conținut atrăgător din punct de vedere vizual și lipsa unui cadru clar de reglementare pentru acea formă de comunicare constituie o problemă pe care autoritățile comerciale și publicitare o tratează în prezent cu o vigilență în creștere. În timp ce tehnologia avansează, publicul este sfătuit să-și păstreze spiritul critic, să verifice sursele și să fie atent la promisiunile de transformări spectaculoase realizate în termene scurte, în special atunci când nu există transparență asupra autenticității persoanelor prezentate.