Marți 5 mai Ilie Bolojan are zile nefavorabile iar Nicușor Dan are o zi plină de succese

Ziua de marți, 5 mai 2026, a surprins scena politică și cea juridică a României printr-o succesiune de evenimente care au oglindit tensiuni vechi și provocări noi în relația dintre Executiv, Parlament și justiție. Primul episod a venit din partea Curții de Apel București, care a admis acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, în dosarul în care ICCJ solicita obligarea Executivului la plata restanțelor salariale ale judecătorilor și procurorilor. Instanța de la București a respins excepțiile invocate de pârâți, a admis cererea de chemare în judecată în forma modificată de reclamant și a dispus emiterea actelor administrative necesare, precum și demersuri bugetare care să asigure includerea și alocarea integrală a sumelor cerute pentru plata drepturilor respective.

În paralel, scena politică a fost zguduită de un scrutin parlamentar crucial: guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, cu un total de 281 de senatori și deputați care au votat în favoare destituirii. Această decizie, în viziunea unora dintre actorii politici și analiști, a marcat un moment de răsturnare semnificativ în atmosfera politică a țării, cu implicații pentru conducerea administrativă a Palatului Victoria în perioada următoare.

Din perspectiva președintelui României, Nicușor Dan, ziua a fost prezentată drept una productivă. Un alt verdict al Curții de Apel București a vizat prin aceeași instanță relația dintre președinte, AEP și fondurile campaniei prezidențiale. Astfel, CAB a dispus Autorității Electorale Permanente să restituie lui Nicușor Dan, din bugetul de stat, aproximativ un milion de lei, bani proveniți din donații primite și utilizate în campania electorală din anul 2025. Această hotărâre a fost salutată de susținătorii săi ca o confirmare a legalității finanțării campaniei, în vreme ce criticii au interpretat-o în contextul dezbaterilor privind transparența finanțării politice.

În aceeași zi, o parte din comunitatea online reprezentată de influencerii marcați cu eticheta #rezist a avut o reacție puternică după declarația președintelui, care a făcut referire la sintagma „partide proeuropene” înlocuită cu „partide prooccidentale” într-un discurs susținut în urma votului de învestire. Motivul de disconfort al acestor figuri, potrivit afirmațiilor lor, a fost interpretarea expresiei ca fiind asociată cu orientări politice aparent pro-Trump sau pro-MAGA, ceea ce alimenta controversele despre postura României în arena internațională, dar și despre modurile în care astfel de etichette influențează percepția publică.

Pe planul executivului, Ilie Bolojan, proaspăt desemnat prim-ministru interimar, a găsit ziua marcată de obstacole încă din primul moment al dimineții. Înainte ca moțiunea de cenzură să adune cele 281 de voturi, Secția de Contencios Administrativ și Financiar a Curții de Apel București a gestionat Dosarul nr. 1844/2/2024, din 30 martie 2025, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat în judecată Guvernul României și Ministerul Finanțelor. Prima sesiune a fost decisivă: CAB a respins ca neîntemeiate excepțiile formulate de pârâți, a admis cererea ICCJ și a obligat pârâții să emită actele administrative necesare și să efectueze demersurile bugetare adecvate pentru includerea și alocarea integrală a sumelor solicitate pentru plata drepturilor aferente.

În ansamblu, ziua de 5 mai 2026 a conturat o imagine în oglindă a tensiunilor dintre justiție și puterea politică: pe de o parte, hotărâri judiciare cu potențial de impact financiar semnificativ asupra bugetului de stat; pe de altă parte, schimbări politice majore la nivelul conducerii Executivului, care au pus în discuție viitorul politic al țării. În timp ce ICCJ și CAB au fixat reparații financiare în favoarea justiției și a actorilor implicați în finanțarea campaniilor, deputații și senatorii au decis, tot în aceeași zi, să demită Executivul, deschizând un nou capitol în guvernare. Reacțiile din interiorul fiecărei tabere, dar și interpretările publice ale acestor decizii, au rămas împânzite de controverse, ilustrând complexitatea echilibrului între independența justiției și responsabilitatea politică într-un moment de mari provocări pentru România.