Român acuzat de fraude bancare riscă 30 de ani de închisoare în Statele Unite după ce a fost extrădat din România

Oficialii Biroului Federal de Investigații au anunțat printr-o postare pe rețelele sociale faptul că un cetățean român, acuzat de fraudă bancară în Statele Unite, a fost extrădat din România și ar putea să își execute pedeapsa într-o închisoare federală pe o perioadă de până la 30 de ani, dacă va fi declarat vinovat. Conform comunicării FBI, Gavril Sandu ar fi fost implicat într-o schemă de tip „vishing” prin care a facilitat fraude financiare analizate ca fiind extinse, având rolul unui beneficiar al/ai unei rețele infracționale.

Conform informațiilor oficiale, Sandu ar fi participat la o operațiune de compromis a sistemelor VoIP (Voice over Internet Protocol) ale unor companii de dimensiuni mici, ulterior punând la punct un script destinant contactării victimelor și convinsivind-u-le să ofere informații sensibile despre carduri de debit și coduri PIN. Autoritățile subliniază că atacurile din această categorie se bazează pe manipularea încrederii prin apeluri telefonice sau mesaje vocale, ceea ce face ca infracțiunile să pară anunțuri sau mesaje legitime, dar ascund cereri clare de date financiare.

Sandu a fost reținut în România și a fost adus în fața autorităților americane în cursul săptămânii trecute, în contextul procedurilor de extrădare uzuale în cazuri de fraudă bancară transfrontală. De asemenea, Biroul Procurorului SUA pentru Districtul de Vest al Carolinei de Nord a confirmat faptul că românul a apărut în fața instanței în cursul zilei de luni pentru a răspunde acuzațiilor legate de aceeași schemă de fraudă, continuând astfel procesul juridic ce a fost deschis anterior în relație cu aceste fapte.

Potrivit unui comunicat emis de procurorii federali, pe 14 noiembrie 2017 un mare juriu federal din Charlotte a emis un rechizitoriu împotriva lui Gavril Sandu, în vârstă atunci de 53 de ani, pentru conspirație la fraudă bancară și fraudă bancară în cadrul acelei scheme. Adunarea oficială de fapte descrie cum acuzațiile au fost formulate în urma investigațiilor derulate în acea perioadă, iar arestarea în România a avut loc pe 9 ianuarie 2026, urmată de extrădarea către Statele Unite în data de 30 aprilie 2026.

La scurt timp după acest pas, procurorul din Carolina de Nord a subliniat că acțiunile anchetatorilor reflectă angajamentul lor de a combate infracțiunile cibernetice transfrontaliere, insistând că amploarea fraudei generate de infractori la nivel internațional cere o cooperare la nivel mondial și că autoritățile americane vor utiliza toate instrumentele disponibile pentru a-i aduce în fața justiției. În aceeași linie, un agent special al FBI-ului din aceeași regiune a subliniat că sectorul digital modern oferă oportunități crescute de furt de identitate și de fonduri, iar infractorii profită de datele furate pentru a efectua tranzacții ilicite. El a reafirmat angajamentul agenției de a ține răspunzători infractorii cibernetici la nivel internațional și de a asigura că nu există locuri de ascuns pentru aceștia, iar justiția nu cunoaște termene limită în această luptă.

Din perspectiva acuzațiilor, Sandu ar fi făcut parte dintr-o vastă rețea care a pus în aplicare o schemă de fraudă bancară de tip vishing, o formă de infracțiune cibernetică în care autorii folosesc apeluri telefonice sau mesaje vocale aparent legitime pentru a forța victimele să dezvăluie date personale, financiare sau de conectare la conturi. Ulterior, informațiile obținute fraudulos sunt utilizate pentru a accesa fără autorizare conturile financiare ale victimelor, pentru a transfera fonduri și pentru a comite alte tranzacții frauduloase, o practică care pune în pericol securitatea financiară a persoanelor și a firmelor mici în special, dar poate afecta și un spectru mai larg de entități.

Acest caz evidențiază importanța colaborării între autoritățile judiciare occidentale și cele din Europa în combaterea infracționalității cibernetice, precum și necesitatea unor practici de securitate cibernetică mai riguroase în sectoarele vulnerabile, în special în gestionarea infrastructurilor VoIP folosite de furnizori și de companii de servicii. Expertiza forțelor de ordine subliniază, în plus, că asemenea scheme pot opera la scară transnațională, iar investigațiile și procedurile de extrădare pot dura, dar rezultatul final poate conduce la aducerea în fața justiției a persoanelor responsabile pentru prejudiciile cauzate victimelor din întreaga lume.