Copacii reduc jumătate din încălzirea urbană a lumii, dar nu în locurile cu cea mai mare nevoie

Un nou studiu evidențiază rolul copiilor urban în contracararea încălzirii provocate de pavaje și de clădirile din orașe, analizând situația la scară globală și arătând că aproximativ jumătate din fenomenul încălzirii urbane poate fi atenuat prin intermediul arborilor. La nivel mondial, când se calculează media pentru orașele analizate, acoperirea cu copaci contribuie la o scădere medie a temperaturii de aproximativ 0,15 grade Celsius, actiune atribuită atât prin efectul de umbrire, cât și prin procesul de evaporare a apei din frunziș. În lipsa acestui factor de răcire, orașele ar înregistra o creștere medie de aproximativ 0,31 grade Celsius, un procent semnificativ al fenomenului de insulă de căldură urbană, în care suprafețele pavate și acoperișurile întunecate absorb și rețin căldura. Această dinamică este distinctă de modificările climatice provocate de arderea combustibililor fosili și de emisiile aferente, fiind rezultatul activităților urbane.

Pentru a realiza estimările, cercetătorii au analizat aproape 9.000 de orașe mari de pe mapamond, măsurând temperatura pe segmente compuse din aproximativ 150 de blocuri fiecare. Această metodă granulară a permis identificarea efectelor de răcire la nivel de cartier, astfel încât să se poată vedea că în zone cum ar fi Centrul orașului din această rețea nu toate zonele aflate în proximitatea parcurilor mari ar beneficia în egală măsură de răcire, iar copacii dintr-un parc situat în centrul orașului nu compensează în mod direct temperaturile din cartiere aflate la kilometri distanță.

Rezultatele arată că milioane de oameni deja resimt avantajele răcirii produse de arbori. Aproximativ 185 de milioane de locuitori din 31 dintre orașele mari la nivel global experimentează o scădere medie a temperaturii de cel puțin 0,3 grade Celsius datorită acoperirii cu copaci. Însă autorul principal al studiului, Rob McDonald, subliniază că centrele urbane cele mai mari, mai sărace și mai fierbinți — adică locurile unde efectul termic este cel mai acut — nu se bucură pe deplin de această reducere a temperaturii. În multe dintre aceste zone, efectul benefic al arborilor reprezintă doar o parte din soluție, iar insuficiența resurselor împiedică răspunsul optim la vremea extremă, cu implicații directe asupra sănătății: helmările pot afecta funcțiile cognitive, pot perturba organele interne și pot solicita în mod excepțional activitatea inimii în perioadele caniculare.

Însă nu toate orașele se regăsesc pe aceeași lungime de undă. Pe de o parte, există localități cu filaje abundente de verdeață, unde copacii contribuie la răcire în mod vizibil. Pe de altă parte, există centre urbane în care acoperirea cu arbori este extrem de redusă și unde populația nu simte, în mare parte, efectele benefice ale foștilor arbori: în patru orașe, Dakar în Senegal, Jeddah în Arabia Saudită, Kuwait City și Amman în Iordania, peste 15 milioane de oameni trăiesc într-un spațiu cu arbori atât de rarefiat încât răcirea oferită de copaci este aproape imperceptibilă. În același timp, listă de orașe cu cele mai mari niveluri de copaci o include pe Berlin, urmat de orașe ca Atlanta, Moscova, Washington, Seattle și Sydney, care se bucură de o acoperire mai amplă și, ca urmare, de efecte de răcire mai pronunțate în porțiunile urbane cu densitate ridicată de vegetație.

În ceea ce privește perspectiva pe termen lung, autorii studiului notează că orașele, în special cele cu sărăcie mai mare și cu climate mai aride, pot și ar trebui să depună eforturi sporite pentru a crește ponderea spațiilor verzi. Totuși, realitățile legate de disponibilitatea apei, de configurarea terenului, de selecția speciilor adecvate și de impactul amplificării schimbărilor climatice limitează potențialul de răcire la maximum în jur de 20% din încălzirea urbană viitoare. În această privință, arborii reprezintă o componentă esențială a strategiilor de adaptare, dar nu o soluție universală care poate preveni complet creșterea temperaturilor urbane în contextul schimbărilor climatice din următoarele decenii.

Specialiștii atrag atenția asupra afirmației potrivit căreia nu putem contesta în mod absolut schimbările climatice prin simpla plantare a copacilor. Chiar și într-un scenariu optim de extindere a stejarilor, teilor și altor specii adaptate mediilor urbane, creșterea în masă a pădurilor de stradă nu ar contracara în totalitate tendințele de încălzire globală; în plus, efectele pot fi diferențiate în funcție de oraș, de climatul local și de modul în care spațiile verzi interacționează cu structura existentă a urbanismului. Cu toate acestea, includerea arborilor în planificarea urbană rămâne o măsură de adaptare necesară: poate reduce temperaturile în multe zone, poate îmbunătăți calitatea aerului, poate oferi spații recreative esențiale și poate spori biodiversitatea urbană, toate contribuind la o viață urbană mai sustenabilă.

În final, studiul reiterează ideea că răcirea urbană generată de acoperirea cu copaci este una dintre măsurile de atenuare ale efectelor schimbărilor climatice, dar nu suficientă de sine stătătoare. Este nevoie de politici coerente de amenajare a orașelor, investiții în infrastructuri verzi, gestionare eficientă a apei și soluții integrate de urbanism pentru a reduce impactul căldurii excesive asupra sănătății populației, în special în centrele cu populație vulnerabilă și în zonele cu intensitate mare a traficului și a clădirilor. Astfel, arborii rămân o componentă valoroasă a strategiilor urbane, dar nu pot înlocui alte măsuri ambitioase destinate combaterii încălzirii globale și protejării sănătății cetățenilor în fața valurilor de căldură persistente.