Pensia specială a consilierului prezidențial al lui Ion Iliescu, care a decedat în ziua moțiunii de cenzură, cu dobândă legală penalizatoare

Iosif Boda a decedat pe 5 mai, în ziua în care era discutată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, la vârsta de 80 de ani. Anunțul decesului a fost făcut de către fiii săi în presa din județul Sălaj. Născut la Jibou pe 9 martie 1946, el a avut un rol semnificativ în peisajul politic românesc imediat după Revoluția din 1989.

Cariera sa a prins contur într-un interval în care a ocupat funcții importante în structurile statului. A fost membru al CPUN, apoi consilier al președintelui Ion Iliescu, iar mai apoi a condus Direcția de informare, sinteze și documentare a Președinției Române și a condus Departamentul de politică internă al acestei instituții. Aceste roluri i-au conferit influență în primii ani ai democrației românești.

În plan parlamentar și diplomatic, Iosif Boda a avut un mandat de deputat între anii 1994 și 1996, perioadă în care a reprezentat România ca ambasador în Elveția. În mandatul 1996 2000 a fost deputat de București din partea PDSR. În vara lui 1997 a părăsit PDSR împreună cu Teodor Meleșcanu, Mircea Coșea și Marian Enache și a participat la înființarea Alianței pentru România, acolo unde a deținut funcția de vicepreședinte. Ulterior a rămas în spațiul public în calitate de analist politic și jurnalist.

Numele lui Iosif Boda apare, de asemenea, în contextul unui dosar înregistrat pe 10 august 2023 la Tribunalul București, în care fostul parlamentar a fost reclamant împreună cu alți foști demnitari. Ei au acționat în justiție Secretariatul General al Camerei Deputaților și Secretariatul General al Senatului, cerând revenirea la plata pensiilor speciale, după ce acestea fuseseră suspendate. Reclamanții au fost explicit descriși ca având funcții de demnitate publică în Parlamentul României și, după încetarea mandatelor, au beneficiat de indemnizație pentru limită de vârstă, pe temeiul art. 49 din Legea numărul 96 din 2006 și al art. 8 din normelele metodologice aprobate prin Hotărârea 2 din 21 martie 2016. Documentele din dosar indicau că fiecare dintre reclamanți avea cel puțin un mandat complet la momentul depunerii cererii pentru indemnizația respectivă.

Ulterior, prin ordinele emise de Secretarul General al Senatului și al Camerei Deputaților, plata indemnizației a fost întreruptă începând cu data de 1 iulie 2023, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 192 din 2023, care a abrogat capitolul XI din Legea 96 din 2006. Cei vizați au cerut anularea acestor ordine și repunerea în plată a indemnizațiilor de la data menționată. Instanța a arătat că, în temeiul Deciziei Curții Constituționale nr. 678 din 28 noiembrie 2023, a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a stabilit că prevederile art. I din Legea nr. 192 din 2023, prin care s-a abrogat capitolul menționat anterior, intră în pronunțare a admite perspectiva incompatibilă cu cadrul legal.