Costul kerosenului crește și pune presiune pe marile companii aeriene
Prețul kerosenului destinat aviației a înregistrat o dublare în intervalul ultimelor două luni, potrivit experților de la Imperial College London. Datele sugerează că aproximativ 41% din combustibilul aerian consumat în Europa tranzitează Strâmtoarea Hormuz, în timp ce volumele globale de kerosen și de combustibil pentru aviație au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu. Deși specialiștii subliniază că lumea nu va rămâne brusc fără combustibil pentru avioane, costurile în creștere afectează deja dinamica pieței, conform relatării The Guardian.
În acest context, companiile aeriene adoptă măsuri pentru a-și gestiona expunerea la volatilitatea prețurilor. Lufthansa a anunțat reducerea a aproximativ 20.000 de zboruri, în timp ce operatorul low-cost Spirit Airlines și-a închis operațiunile. În plus, Virgin Atlantic și grupul International Airlines Group (IAG), care include British Airways, au avertizat că vor majora prețurile biletelor pentru a compensa costurile crescute. Pe de altă parte, multe companii încearcă să-și protejeze bugetele prin acorduri de hedging care fixează prețul combustibilului pe termen mediu, însă aceste soluții au valabilitate limitată în timp.
Profesorul Rafael Palacios, directorul departamentului de aeronautică din cadrul Imperial College London, subliniază impactul direct al situației actuale: „Combustibilul pentru avioane costă acum aproximativ cât benzina pentru mașini anul trecut.” Această realitate pune presiune pe marile companii și pe prețurile biletelor, influențând planificarea unei secțiuni semnificative a industriei.
Industria turismului se adaptează deja la noile condiții prin schimbări în comportamentul călătorilor. Mulți se orientează către destinații mai apropiate sau percepute ca fiind mai sigure, iar rezervările se amână sau devin mai prudente din perspectiva bugetelor. Jenny Southan, fondatoarea platformei Globetrender, afirmă că oamenii călătoresc în continuare, însă preferă opțiuni mai accesibile și cu un nivel de predictibilitate mai mare. În același timp, analiștii avertizează că rutele „lesne plătibile” și zborurile cu profitabilitate redusă ar putea fi cele mai vulnerabile dacă situația se agravează, iar unele destinații sau carvinguri de aeronautică locală ar putea pierde avântul anterior.
Paradoxul actual poate accelera în timp tranziția către o aviație „jet zero”, bazată pe combustibili sintetici sau pe hidrogen. Deși tehnologia există, costurile rămân semnificativ ridicate: combustibilul sintetic, creat prin combinarea hidrogenului cu carbonul utilizând energie regenerabilă, este estimat să coste aproximativ de zece ori mai mult decât kerosenul convențional. O altă opțiune discutată este utilizarea hidrogenului ca combustibil pentru motoarele aeronavelor, un obiectiv testat deja în proiecte pilot de companii precum Rolls-Royce. Principala provocare rămâne infrastructura: întreaga industrie aeronautică a fost construită timp de un secol în jurul combustibililor fosili, iar trecerea poate necesita, potrivit profesorului Palacios, nu mai puțin de o jumătate de secol, fiind catalizată doar în condițiile în care tehnologia avansează suficient de rapid.
Pe termen lung, analiștii avertizează că transportul aerian ar putea redeveni un lux rezervat unei părți limitate a populației cu venituri ridicate. Cu toate acestea, este important de observat că, în prezent, zborurile reprezintă totuși un serviciu accesibil unei secțiuni considerabile a celor interesați. Un procent încă semnificativ al populației mondiale nu a avut niciodată parte de o călătorie cu avionul, iar impactul crizei petroliere se extinde dincolo de turism și de aviație, afectând în mod diferit economiile țărilor în curs de dezvoltare și cele dependente de importurile de energie, presiuni ce se vor resimți în prețuri de consum, în cererea industrială și în stabilitatea bugetelor publice.
