Energia în România printre cele mai scumpe din UE raportat la venituri

O analiză detaliată derulată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), condusă de economistul Dumitru Chisăliță, scoate în evidență faptul că România pare să ofere un cost al energiei electrică redus doar în termeni nominali, în vreme ce impactul real asupra bugetelor familiilor și asupra economiei este semnificativ mai mare decât în multe țări din Europa de Vest. Raportul subliniază că potențiala economie rezultată din prețul european punctat în euro nu reflectă în mod real povara pe care o simt gospodăriile, firmele și autoritățile locale, dat fiind nivelul veniturilor românilor și dinamica salariilor.

Conform cercetării, valorile nominale ale energiei electrice în România sunt aproximativ 21% sub media Uniunii Europene, dar, dacă se poate aprecia puterea de cumpărare a veniturilor prin indicele PPP, prețul final se situează cu aproape 15% peste media europeană. Dumitru Chisăliță explică aceste discrepanțe nu ca o simplă abatere statistică, ci ca un semnal clar: nu atât suma în euro pe care o plătești contează, cât cât de greu lovește plata respectivă în bugetul familiei sau în finanțele unei întreprinderi. “Nu e magie statistică. E diagnosticul cel mai simplu al ultimilor ani: nu doar cât plătești contează, ci cât de greu apasă plata aceea pe economia ta”, sintetizează analiza.

Un alt element crucial identificat de experții AEI este costul „prețului marfă” al energiei electrice, adică componenta de teșin a facturii în afara taxelor și tarifelor adiționale. La nivel de putere de cumpărare, România ocupă poziția a doua în Uniunea Europeană în acest clasament, fiind depășită doar de Bulgaria. Experții notează o serie de factori care împing în jos costul relativ al energiei pentru consumatori, printre care volatilitatea pieței regionale, perioadele cu producție hidroenergetică redusă, menținerea unor reactoare nucleare în curent, precum și dependența temporară de tehnologii mai scumpe bazate pe gaze sau cărbune. În plus, dimensiunea relativ mică a pieței românești și lichiditatea redusă contribuie la volatilitatea costurilor.

În același raport, AEI observă că România conduce în Uniunea Europeană la costurile de distribuție și transport ale energiei electrice în raport cu puterea de cumpărare. Excesul de costuri de distribuție este explicat de mai mulți factori: consum redus per client, o infrastructură extinsă în mediul rural și costuri fixe mari împărțite la un volum de energie consumat modest. În concluziile analizei se arată că România depășește în această privință state precum Lituania, Letonia, Cehia, Croația, Estonia ori Slovacia, atunci când se evaluează distribuția raportată la PPP. În ceea ce privește transportul energiei, situația este similară: România ocupă primul loc în UE pentru costurile de transport, pe fondul unei rețele extinse pe teritoriu, al reliefului variat, al distanțelor mari între zonele de producție și cele de consum și al costurilor ridicate de echilibrare și stabilitate a sistemului energetic.

Privind taxele și marja furnizorilor, alimentate de volatilitatea pieței, de plafonări și de mecanismele de compensare introduse în ultimii ani, România ocupă locul 11 în UE în ceea ce privește taxele aplicate energiei electrice raportate la puterea de cumpărare, iar marja comercială a furnizorilor se situează pe poziția a noua. Specialiștii subliniază că aceste componente, împreună cu mecanismele de intervenție ale autorităților în energie, au generat costuri suplimentare atât pentru furnizori, cât și pentru consumatori, perpetuând imaginea unei facturi care, în utilizare, poate fi semnificativ mai grea decât sugeră simplele cifre nominale.

Astfel, concluzia centrală a studiului evidențiază o realitate complexă: deși „pretul pe hârtie” al energiei poate părea rezonabil sau chiar mic în comparație cu standardele europene, structura costurilor, distribuția lor prin factură și impactul asupra veniturilor disponibile transformă această aparență într-un pariu cu efecte reale asupra portofoliilor românilor. În contextul unei economii în care prețurile energiei afectează atât competitivitatea companiilor, cât și nivelul de trai al gospodăriilor, raportul AEI atrage atenția asupra necesității unei evaluări cuprinzătoare a componentelor de cost și a mecanismelor de reglementare, astfel încât să se atingă o mai bună echilibrare între siguranța energetică, costuri acceptabile și transparența pieței pentru consumatori.