Criza kerosenului crește costurile zborurilor pentru marile companii aeriene

Prețul kerosenului destinat aviației a înregistrat o creștere spectaculoasă, fiind de două ori mai mare în ultimele două luni, potrivit analizelor realizate de experți de la Imperial College London. În contextul volatilitații pieței, aproape 41% din combustibilul utilizat în transportul aerian din Europa trece prin Strâmtoarea Ormuz, iar volumele globale de kerosent și de combustibil pentru avioane au ajuns la cele mai scăzute niveluri istorice. Deși experții subliniază că nu există riscul unei penurii imediate, costurile în creștere pun presiune pe companiile aeriene, iar The Guardian notează impactul asupra prețurilor practicate la bilete.

În fața acestei crize, operatori aerieni mari și linii cu model de business mai vulnerabil au adoptat măsuri menite să-și protejeze marja de profit. Lufthansa a anunțat o reducere semnificativă a zborurilor, în timp ce Spirit Airlines a închis operațiunile, iar Virgin Atlantic alături de grupul International Airlines Group, care include British Airways, avertizează că prețurile biletelor vor avea un nivel mai mare pentru a compensa creșterea costurilor cu combustibilul. Companiile încearcă să limiteze expunerea la variabilitatea prețului prin contracte de hedging pentru combustibil pe termen mediu, însă aceste instrumente nu oferă protecție pe termen lung și au valabilitate limitată.

Profesorul Rafael Palacios, director în departamentul de aeronautică al Imperial College London, explică într-un mod simplificat situația: kerosenul pentru aviație costă în prezent aproximativ cât era benzina pentru automobile în anul anterior, iar această corelație subliniază impactul major al pieței energetice asupra industriei. În același timp, sectorul turistic resimte schimbările în comportamentul călătorilor: mulți aleg să amâne vacanțele, să viziteze destinații mai apropiate sau să plece în perioade considerate mai sigure și mai accesibile. Analiștii menționează că dincolo de preferințele pentru destinații, rutele mici și zborurile cu marje de profit mai reduse vor fi primele vizate pentru restructurare dacă situația se agravează.

Există însă un efect paradoxal: actuala criză energetică ar putea stimula o accelerare a tranziției către așa-numita aviație „jet zero”, bazată pe combustibili sintetici sau pe utilizarea hidrogenului ca sursă principală de energie pentru motoarele aeronavelor. Tehnologiile necesare pentru acest viitor sunt deja dezvoltate în laborator, însă costurile actuale ale noilor soluții sunt foarte mari. Combustibilul sintetic, obținut prin combinarea hidrogenului cu carbonul utilizând energie regenerabilă, se situează în prezent la un nivel de cost mult mai mare decât kerosenul clasic. O altă variantă ia în calcul folosirea hidrogenului drept combustibil pentru motoarele aeronavelor, iar companii precum Rolls-Royce au efectuat deja teste în această direcție. Principala barieră este infrastructura: întreaga industrie aeronautică mondială a funcționat, timp de aproape un secol, pe baza combustibililor tradiționali. Experții vorbesc despre o posibilă perioadă de tranziție de aproximativ jumătate de secol, iar evenimentele de tip criză ar putea deveni factorii catalizatori numai dacă progresele tehnologice sunt suficient de consistente.

În perspectiva pe termen îndelungat, experții avertizează că transportul aerian ar putea reveni la a fi o activitate de tip lux, accesibilă în principal celor cu venituri ridicate. Chiar și în prezent, zborurile reprezintă o opțiune disponibilă pentru o parte restrânsă a populației. Potrivit estimărilor citate de specialiști, aproximativ 80% dintre oameni nu au luat niciodată avionul. În acest context, economiștii subliniază că dispariția completă a zborurilor nu este anticipată, însă accesibilitatea lor poate continua să se restrângă în funcție de evoluția costurilor cu combustibilul, de opțiunile de substituție energetică și de dinamica cererii pe piața turismului.