Noi reguli pentru maternități acordă dreptul la însoțitor în sala de naștere și la intimitate în timpul travaliului
Într-o realitate în care nașterea rămâne unul dintre cele mai intime momente din viața unei femei, în multe maternități din România regulile privind travaliul și nașterea continuă să fie gestionate în mod local, fără o reglementare clară la nivel național. Un proiect legislativ nou depus în Parlament promite să aducă claritate și drepturi explicite pentru femeile însărcinate, în încercarea de a standardiza practicile și de a spori protecția intimității pe durata acestui moment vulnerabil din existența pacientelor. Concret, inițiativa prevede ca viitoarea mamă să poată fi însoțită de o persoană aleasă, pe întreaga durată a travaliului și în timpul nașterii, iar unitățile spitalicești să asigure condiții adecvate de separare vizuală și auditivă în spațiile în care se desfășoară travaliul, pentru a proteja intimitatea pacientei.
Proiectul, aflat în dezbatere la Senat, a fost înaintat de senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu și semnat de alți treizeci de parlamentari aparținând USR, PSD, UDMR și PNL. Scopul este modificarea Legii drepturilor pacientului, cunoscută oficial ca Legea nr. 46/2003, în așa fel încât să acopere un „vid legislativ” pe care autorii proiectului îl descriu ca fiind problematic pentru practicile curente din unele unități medicale. Ei susțin că reglementările existente, deși includ dreptul la intimitate, nu stabilesc în mod concret condițiile în care are loc travaliul și nașterea, momente de o vulnerabilitate fizică și psihică extrem de pronunțată pentru femeia gravidă, și că lipsa unor norme clare duce la practici neunitare și uneori controversate.
Din expunerea de motive rezultă că lipsa unor reglementări specifice generează situații paradoxale: spitale cu profil matern pot impune prin regulamente interne restricții stricte asupra prezenței însoțitorului sau pot permite desfășurarea travaliului în saloane comune, fără separare auditivă sau vizuală corespunzătoare, iar aceste practici nu ar trece testul de proporționalitate în raport cu drepturile fundamentale ale pacientei. În acest fel, drepturi fundamentale precum demnitatea, viața privată sau intimitatea pot fi, în anumite circumstanțe, limitate în mod arbitrar, ceea ce autorii proiectului își propun să corecteze prin introducerea de norme clare, în concordanță cu standardele europene și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.
Concret, proiectul prevede articole noi în Legea drepturilor pacientului care vizează explicit perioada sarcinii, travaliului și nașterii. Potrivit textului propus, femeia însărcinată are dreptul la respectarea demnității, intimităției și vieții private pe tot parcursul sarcinii, travaliului, nașterii și până la externare, iar spitalele, indiferent dacă sunt publice sau private, vor obliga să asigure condiții minime menite să protejeze intimitatea. În plus, formulările indică necesitatea unui spațiu adecvat și a unor măsuri de separare vizuală și auditivă în spațiile de naștere, astfel încât pacientele să poată trece prin procesul de naștere cu cât mai puține intruziuni în demnitatea lor umană.
În argumentația sa, inițiativa subliniază că introducerea acestor reguli nu înseamnă doar o simplă regândire a facilităților spitalicești, ci și o adaptare la standardele internaționale în domeniu. Încă de la început, proiectul a fost conceput pentru a alinia practicile românești cu recomandările europene și cu liniile directoare ale OMS, astfel încât femeile să beneficieze de un mediu nașterii sigur, demn și protejat în drepturi. În plus, autorii susțin că o reglementare clară va conduce la o gestionare mai transparentă a spațiilor și a fluxurilor de lucru din maternități, reducând riscurile de confuzie sau de practici discreționare.
Impactul așteptat al acestei inițiative pe experiența pacientelor ar putea fi semnificativ: mai mult sprijin în timpul travaliului, posibilitatea de a alege însoțitorul potrivit, plus un cadru normativ care să verifice și să monitorizeze respectarea standardelor de confidențialitate și demnitate. De asemenea, proiectul deschide în discuție și necesitatea unei revizuiri a reglementărilor privind spațiile în care se desfășoară nașterea, cu focus pe implementarea de măsuri simple, dar eficiente pentru separarea vizuală și auditivă a femeilor aflate în travaliu. Astfel, scopul este nu doar să se ofere un cadru juridic clar, ci și să se promoveze practici hospitaliere mai sigure și mai respectuoase față de nevoile intime ale pacientelor.
În contextul dezbaterilor parlamentare, susținătorii proiectului argumentează că un cadru normativ unitar ar reduce variațiile de la o unitate la alta și ar stimula unitățile sanitare să descarce din presiunea deciziilor discretionare, consolidând în același timp drepturile pacienților. În răspuns, criticii ar putea solicita clarificări cu privire la aplicarea practică, la costuri aferente implementării noilor reguli și la mecanismele de monitorizare a respectării acestora. Indiferent de evoluția procesului legislativ, inițiativa deschide o discuție importantă despre cum ar trebui să arate travaliul și nașterea în România: într-un cadru ce protejează demnitatea și intimitatea femeii, oferind în același timp sprijinul necesar din partea unei persoane aleasă de aceasta.
