Bolojan pleacă, România merge înainte

Banca Națională a României a permis o flexibilizare bruscă a cursului de schimb, stabilind oficial un nivel de 5,1998 lei pentru un euro, în timp ce premierul recordului anterior a fost înregistrat săptămâna trecută, după anunțul moțiunii de cenzură, când euro a fost cotat la 5,1417 lei. Această evoluție vine într-un context marcat de incertitudini politice, iar piața valutară urmărește cu atenție semnalele din partea autorităților despre direcția economică a țării.

Nu este pentru prima dată când banca centrală, condusă de Mugur Isărescu, indicat în mod repetat ca independent, pare să transforme în avertisment economico-politic mesajele adresate românilor în perioade de schimbări guvernamentale. În tonalități similare, reprezentanții instituției au subliniat în mod repetat consecințele posibile ale unor mutări politice asupra costurilor creditelor, a prețurilor importurilor și a încrederii investitorilor străini, care pot privi cu reticență evoluția din România iar deciziile de politică monetară să fie privite prin prisma unor scenarii de volatilitate economică.

În același registru, dezbaterea despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a rămas una tensionată. O parte a comentariilor economice este critică la adresa gestionării resurselor UE, iar unii analisti cu afinități politice au lansat temeri asupra impactului unei posibile schimbări de guvern asupra finanțării, a ritmului de implementare a programelor în cadrul PNRR și chiar asupra ratingului de țară. Convingerea exprimată este că riscul de pierdere a unor fonduri din PNRR nu ar dispărea automat odată cu remanierea Executivului, dat fiind că multe jaloane au fost proiectate în feluri care au condus la interpretări divergente, iar o parte din fonduri rămase ar putea depinde de îndeplinirea unor ținte.

Cu privire la SAFE, instrumentul european destinat sprijinirii securității în Europa, au circulat voci care susțineau că vor exista întârzieri în atragerea fondurilor. Guvernul României a anunțat, însă, adoptarea memorandului privind semnarea împrumutului aferent Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), în cadrul înțelegerii cu Comisia Europeană. Viitorul guvern ar trebui să analizeze modul în care fondurile SAFE au fost alocate, în special cele destinate segmentului militar, iar criticile au vizat modul în care procedurile de achiziții publice au fost respectate.

În discuția despre modul de repartizare a fondurilor din SAFE, au fost aduse în discuție aspecte legate de licitații, iar unii actori au aflat cu surprindere despre contracte încredințate direct, fără organizarea unor proceduri competitive. Există acuzații că această practică ar fi încălcat prevederile legii ajutând anumite companii, iar cazul companiei italiana Beretta a fost invocat ca exemplu de reacții publice.

La nivel macroeconomic, după căderea guvernului, Bursele de Valori din România au resimțit o perioadă de volatilitate, însă evoluția în unele segmente s-a stabilizat în scurt timp, iar conducerea pieței financiare a transmis o evaluare de gestionare a contextului actual. În timp ce în spațiul public persistă discuții despre viitoarele direcții, autoritățile insistă pemensiunea faptului că procesele de reformă trebuie să continue, iar adaptarea politicilor economice la dinamica internă și externă rămâne prioritară pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru păstrarea unui ritm sustenabil de creștere.