Bolojan l-a egalat pe Cîțu și 281 de voturi din Parlament l-au trimis acasă pe Cîțu în timp ce trei dintre cei patru prim-vicepreședinți PNL vor să continue guvernarea

Parlamentul României a destituit ieri premierul Ilie Bolojan prin cea de-a șaptea moțiune de cenzură care a fost aprobată în votul parlamentar, marcând un moment unic în evoluția guvernării postdecembriste. Într-un interval de timp aproape simbolic, numărul de voturi exprimate pentru înlăturarea șefului Executivului a fost identic cu cel în care, în urmă cu câțiva ani, Florin Cîțu a fost demis de plenul Parlamentului. Moțiunea, cea mai susținută dintre toate demersurile de acest tip în perioada recentă, a adunat în total 254 semnături, iar apoi a fost validată cu sprijinul suplimentar a 27 de parlamentari care inițial nu au fost de acord cu această acțiune. Deși Partidul Național Liberal a reiterat imediat după vot că nu va reface coaliția cu PSD și că social-democrații, împreună cu reprezentanții AUR, ar trebui să își asume responsabilitatea guvernării, evoluția politică viitoare rămâne în sarcina Palatului Cotroceni. În același timp, în interiorul PNL au existat opinii divergente despre opțiunile în materie de alianțe, trei dintre patru vicepreședinți ai partidului favorizând rămânerea în cadrul unei guvernări reunind forțe pro-europene, iar inclusiv posibile negocieri cu PSD fiind avansate. Singurul dintre înalții responsabili ai formațiunii care a respins total această variantă a fost Ciprian Ciucu. De cealaltă parte, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a transmis, într-o intervenție televizată, că în „termen rezonabil” România va avea un nou guvern orientat pro-occidental, subliniind în același timp că nu este pe ordinea de zi organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Din totalul parlamentarilor în Legislativ, din cei 464 aleși, 431 s-au prezentat ieri la ședința comună a celor două camere. Dintre aceștia, 288 au optat pentru susținerea votului secret cu bile, în timp ce restul au ales să nu participe sau să lipsească. Rezultatul final a arătat că 281 de senatori și deputați au votat moțiunea, patru au opus demiterii Guvernului condus de Bolojan, iar trei voturi au fost anulate. Ulterior, un episod care a întristat mulți urmăritori ai scenei politice a fost înregistrat de senatorul USR Cristian Ghinea, care a relatat pe rețelele sociale că unele voturi ar fi fost împărțite prin mijloace neconforme cu acelea ale urnelor, citând utilizarea a două „mărgele negre” ca simbol sau substitut pentru bile. Conform spuselor sale, după ce a numărat voturile, respectivele obiecte au fost anulate, iar evenimentul a fost contestat în spațiul public ca un gest de manipulare, deși autoritatea Parlamentului a rămas fermă în privința integrității procesului.

La conducerea ASOCIAȚIEI PNL și în rândul vechililor lor s-a observat o prezență destul de redusă a unor lideri importanți, inclusiv al celui de-al doilea om în partid, fiind remarcată absența lui liderului UDMR și a fostului secretar general al PNL. Această dinamică trădează diversitatea de opinii în interiorul forțelor politice aflate în joc și subliniază dificultatea regândirii opțiunilor de guvernare în contextul actual. Întrebările despre cum s-a ajuns la acest nivel de sprijin pentru moțiune, în comparație cu săptămâna precedentă, au rămas în centrul dezbaterilor, iar analiza evoluției opțiunilor parlamentarilor rămâne unul dintre punctele majore ale contactelor între formațiuni înaintea unor decizii cheie.

În planul politicii externe, această evoluție consolidează percepția unui transfer de responsabilitate către o orientare pro-occidentală a guvernării, cu promisiunea unei perioade de stabilitate și reforme, în condițiile în care Palatul Cotroceni este convocat să clarifice candidatul la funcția de prim-ministru și să negocieze viitoarea configurație a executivului. Precizarea anunțurilor făcute de liderii principali, precum și modul în care alianțele tradiționale se vor reconfigura în perspectiva integrării europene, rămân subiecte de interes pentru populație, mediul de afaceri și comunitățile politice.

Momentul de ieri rămâne înregistrat ca fiind cel mai amplu vot acumulat în cadrul unei moțiuni de cenzură din România postdecembristă, egalând reperul stabilit anterior de Florin Cîțu în anul 2021. Această corelație evidențiază intensitatea presiunilor politice din Parlament și amplifică discuțiile despre cum atragerea sprijinului pentru un nou guvern poate modela traseul țării în contextul obligațiilor sale europene, al securității energetice, al reformelor economice și al dialogului cu partenerii externi. În acest cadru, situația de la Cotroceni va fi decisivă pentru stabilitatea politică și pentru viitoarele etape ale guvernării, inclusiv pentru posibilele negocieri cu partide precum PSD, cu AUR sau cu alte formațiuni orientate spre o alianță proeuropeană.