Guvernul Bolojan demis în urma votului moțiunii de cenzură cu 281 de voturi parlamentare

Moțiunea de cenzură îndreptată împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată printr-o largă susținere, înregistrându-se 281 de voturi „pentru”, 4 voturi „împotrivă” și 3 buletine anulate. Inițiativa a fost semnată de 254 de parlamentari, iar dezbaterea din plenul reunit a atras prezența a 402 membri din totalul de 464. Ședința a fost condusă de președintele Senatului, Mircea Abrudean, iar votul a avut loc prin procedura de vot secret cu bile, aplicată după discuții aprinse în sală.

Moțiunea a fost prezentată în fața Legislativului de către Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, în prezența premierului Ilie Bolojan, iar apoi parlamentarii și-au exprimat opțiunile prin vot secret, conform practicii aprobate pentru acest tip de demers parlamentar. Contextul dezbaterilor a fost marcat de afirmații ferme din partea susținătorilor moțiunii, care au insistat pe necesitatea unei clarități maxime în ceea ce privește direcțiile economice și gestionarea activelor statului.

În textul acțiunii parlamentare, inițiatorii acuză Executivul de politici economice incoerente și de lipsa de transparență în decizii majore legate de activele statului. Ei susțin că România nu poate fi tratată ca o marfă, iar companiile la stat nu trebuie privite ca simple active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice. Potrivit moțiunii, prim-ministrul Bolojan a ajuns să confunde reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația. Sub pretextul unor obligații din Planul Național de Redresare și Reziliență și al unor analize exploratorii redactate în grabă, Executivul ar pregăti o amplă înstrăinare de active strategice, fără consultare în coaliție, fără dezbatere publică și fără asumare politică. Discursul public al guvernului a ridicat, în același timp, întrebări serioase privind direcția politică promovata.

După adoptarea moțiunii, consecințele sunt clare: demiterea Guvernului devine efectivă, iar președintele României va demara consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Până la formarea unui nou Executiv, cabinetul aflat în funcție va asigura interimatul, asigurând continuitatea instituțională pe durata tranzitiei. Este așteptat ca procesul să se desfășoare în cadru parlamentar și politic, cu temele principale rămânând evaluarea programelor și definirea unui sprijin majoritar pentru guvernul viitor. În fața acestui moment, toate părțile implicate monitorizează evoluția negocierilor și posibilele scenarii pentru formarea unui executiv susținut de majoritatea parlamentară.